VIDEO Gura de otravă din Bucureşti: aerul pe care îl respirăm este un cockteil de poluanţi

Un reportaj realizat de totb.ro arată că aerul pe care îl respirăm în Bucureşti este otravă curată. Deşi suntem abia trecuţi de jumătatea anului, Bucureştiul a depăşit cu mult numărul maxim de zile admise de poluare.

Principala măsură de combatere a poluării aerului, perdeaua de arbori care să înconjoare Bucureştiul, trenează de ani buni pe masa decidenţilor. Suprafaţa de spaţiu verde din interiorul oraşului creşte doar pe hârtie, astfel încât, pentru ca cifrele primăriei să tindă spre normele europene, Pădurea Băneasa a fost inclusă peste noapte în spaţiul intravilan. Traficul auto este sufocant, iar banda unică pentru transport în comun lipseşte, ca să nu mai punem la socoteală şantierele de construcţii care nu respectă normele.

În faţa acestor probleme, care au făcut ca Bucureştiul să fie a doua cea mai poluată capitală din Europa, autorităţile sunt încă la stadiul de a face studii pe această temă pentru că nu cunosc amploarea situaţiei şi nu ştiu ce e de făcut.

Aerul: Irespirabil pe stradă, curat ca lacrima în acte

În ciuda faptului că, nu mai devreme de anul trecut, au fost înregistrate 80 de zile cu depăşiri ale pulberilor în suspensie, potrivit măsurătorilor Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti, în condiţiile în care limita maximă de zile cu depăşiri pe an este de 35, autorităţile consideră că situaţia se îmbunătăţeşte şi că bucureştenii respiră un aer tot mai curat.

Asta arată şi cadastrul verde al Bucureştiului, întocmit în acest an, care indică o suprafaţă de aproximativ 23 mp / cap de locuitor, aproape de standardele europene pentru un aer curat de aproximativ 26 mp / pe cap de locuitor. Saltul de la 12 mp / cap de locuitor de spaţiu verde înregistrat în urmă cu un an la aproximativ 23 mp / cap de locuitor nu s-a făcut, însă, prin plantarea de copaci, ci prin încadrarea pădurii Băneasa în intravilanul localităţii.

Staţiile care măsoară poluarea sunt deja vechi

Aerul din Bucureşti este măsurat cu ajutorul a opt staţii fixe în zona Bucureşti-Ilfov – o staţie de fond regional la Baloteşti, o staţie de fond suburban la Măgurele, o staţie de fond urban la Lacul Morii, trei staţii industriale în Drumul Taberei, Titan şi Berceni şi două staţii de monitorizare a traficului la Mihai Bravu şi Cercul Naţional Militar. Raportată la populaţia Bucureştiului, reţeaua de monitorizare îndeplineşte minimul cerut de UE, dar staţiile au defecţiuni în multe zile. Pentru ca buletinul de monitorizarea a calităţii aerului să fie valid într-o zi e nevoie ca minim trei analizatoare să funcţioneze, ceea ce nu se întâmplă mereu. Gabriel Ciuiu, şef serviciu Monitoring din cadrul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti, spune că staţiile au deja opt ani de vechime şi necesită reparaţii care ar costa aproximativ 70.000 de euro pe an, bani care nu există.

Citiţi reportajul complet pe totb.ro.