VIDEO DEZBATERE „Bucureştiul îşi îngroapă trecutul”
0Aseară, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român s-a vorbit în cadrul unei conferinţe despre devastările care se fac în Bucureşti, care ar fi soluţiile şi cine este responsabil de mutilarea oraşului.
Istoricul Andrei Pippidi, profesor la Facultatea de Istorie şi arhitectul Şerban Sturdza au trasat câteva linii în ceea ce priveşte identitatea oraşului şi importanţa trecutului în prezent. „Se urmăreşte ca Bucureştiul să nu mai fie circulat, ci doar traversat, să-i fie îngropat trecutul. Se demolează rapid, pe ascuns, mai ales noaptea, se demolează clădiri protejate, iar acest plan aminteşte de cel al lui Ceauşescu”, au spun mai multe voci la conferinţa cu teme „Oraşul cotropit. Bucureşti – şantier peste trecut”.
„În ultimii 2-3 ani, opinia publică a început să devină sensibilă la problema distrugerilor pe care le suferă Bucureştiul. Au luat naştere ONG-uri foarte active, în jurul cărora nădăjduiesc că se vor aduna forţe pe care să le supunem în faţa agresiunii”, a spus Andrei Pippidi.
Concret, arhitectul Şerban Sturdza s-a referit la „măcelul” de la Berzei-Buzeşti, la mutarea Halei Matache, la ce am pierdut prin demolări şi ce am putea apăra. Fotografii impresionante de la „ştergerea” Casei Dobrescu au fost proiectate, iar într-un caiet, arhitectul i-a invitat pe cei prezenţi să semneze dacă sunt de acord cu mutarea Halei Matache sau cu păstrarea ei pe locul actual. „Pentru că nu se va muta, ci va fi demolată încetul cu încetul, noaptea, aşa cum se obişnuieşte”, a spus arhitectul.
Suprapopularea oraşului duce la asfixiere
Lărgirea străzilor pentru a lăsa loc maşinilor, „defrişările” caselor de patrimoniu şi lipsa de emoţie la vederea acestui dezastru face ca Bucureştiul să devină insuportabil.
„Ca să ajungem la situaţia de azi, în cea mai generoasă perspectivă, Bucureştiul pe care-l cunoştea generaţia mea, fusese construit pentru 300.000 de oameni. În 1920, populaţia ajunsese la 500.000. Dar pe lângă această creştere, apare o întreagă populaţie de navetişti. Circulaţia a devenit infernală, ceea ce a dus la o dilatare a populaţiei care presează asupra edililor”, a mai spus Andrei Pippidi.
„Sunt şi imigranţi, vorbesc de Voluntari, Afumaţi, care a devenit un cartier special al celor veniţi de departe. Cum vreţi să aşteptaţi un sentiment de patriotism local din partea populaţiei a cărei compoziţie e pestriţă?”, s-a întrebat Pippidi. „Aici (în Bucureşti, n.r) se intră şi se iese ca la moară! La ce ne duce asta? La o dezlănţuire barbară de lăcomii ca să înalţe clădirile de beton şi sticlă ce vor deveni birouri-stup închiriate pe sume importante. Se dă o luptă pe centrul Capitalei”, au fost concluziile întâlnirii.