VIDEO Au început testele de rezistenţă pentru primul pod al Pasajului Mihai Bravu. Zece camioane încărcate cu nisip tranzitează podul

În urmă cu câteva zile au început testele de rezistenţă pentru primul pod al Pasajului suprateran Mihai Bravu, lucrare de infrastructură ce ar urma să fie deschisă circulaţiei la sfârşitul acestui an. În acest moment, zece camioane încărcate cu câte 40 de tone de nisip traversează primul pod al pasajului.

Reprezentanţiii Primăriei Generale au anunţat că în urmă cu doar câteva zile a început testarea rezistenţei primului pod al Pasajului suprateran Mihai Bravu din Capitală. Pentru a fi deschis circulaţiei, rezistenţa podului trebuie să fie testată cu ajutorul mai multor camioane.

„Podul este tranzitat de zece camioane încărcate cu câte 40 de tone de nisip, iar experţii fac măsurători, trimit datele mai departe“, au precizat reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Acesta are o lungime de 675 de metri şi două benzi de circulaţie, autoturismele mergând pe direcţia Calea Văcăreşti – Mihai Bravu.

Al doilea pod, gata în iarnă

Din proiectul de infrastructură Pasajul Mihai Bravu mai face parte un pod peste Dâmboviţa, care va avea o lungime de 687 de metri. Maşinile care vor trece pe pod vor circula pe direcţia Mihai Barvu – Calea Văcăreşti. 

„S-au montat deja primele două pile, mai exact este vorba despre picioarele podului“, au declarat reprezentanţii municipalităţii, care au ţinut să precizeze că deşi primul pod nu a fost deschis circulaţiei au început lucrările la cel de al doilea. Termenul de finalizare pentru al doilea pod este luna decembrie a acestui an, atunci când întreaga lucrare de infrastructură ar trebui să fie gata.

35 de milioane de euro

Pasajul Mihai Bravu va avea două poduri paralele, peste Splaiul Unirii – Râul Dâmboviţa şi, respectiv, peste intersecţia Prelungirea Şoselei Mihai Bravu – Calea Văcăreştilor. Fiecare pod va avea două benzi de circulaţie. Costurile pentru realizarea întregii lucrări de infrastructură se ridică la 155,7 milioane de lei, inclusiv TVA, adică aproximativ 35 de milioane de euro.

Potrivit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, pasajul va fi traversat zilnic de peste 48.000 de maşini şi va rezolva problemele de circulaţie a patru mari cartiere, însumând peste 600.000 de locuitori: Berceni-Olteniţei, Balta Albă, Pantelimon şi Colentina. Concret, pentru a ajunge din cartierele din sudul Capitalei în cele din nord, sau invers, şoferii nu vor mai fi obligaţi să tranziteze centrul oraşului.

Potrivit edilului-şef al Capitalei, Pasajul suprateran Mihai Bravu va ajuta, de asemenea, la descongestionarea traficului în zonele Brâncoveanu, Niţu Vasile, Bulevardul Berceni şi fosta Macaralei.

Întârzieri de peste un an

Deşi investiţia de la Pasajul Mihai Bravu a început în anul 2011, lucrările au fost oprite în anul 2012, după ce firma Romstrade, deţinută de afaceristul Nelu Iordache, câştigătoarea licitaţiei pentru construirea pasajului, a intrat în insolvenţă. Astfel, în decembrie 2012, contractul cu aceasta a fost reziliat, după ce municipalitatea plătise deja 37 de milioane de lei.

Timp de peste un an lucrările au fost îngheţate, deoarece a fost necesară realizarea unei noi licitaţii. În urma acesteia, lucrările au fost atribuite unui nou constructor, reprezentat de asocierea italiană Astaldi Spa – Astalrom SA.