Ultimele rânduri de dragoste scrise de Maria Tănase înainte să moară: „Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşti“

Maria Tănase, o femeie extraordinar de frumoasă şi cu o voce excepţională, a rămas în memoria românilor ca fiind una dintre marile talente ale muzicii populare româneşti. De-a lungul vremii, superba cântăreaţă s-a iubit cu mai mulţi bărbaţi, însă povestea de dragoste cu Brâncuşi a rămas una cu totul şi cu totul specială.

Maria Tănase s-a născut în anul 1913 în Bucureşti, în mahalaua Cărămidarilor, fiind cel de-al treilea copil al Anei Munteanu şi a florarului Ion Coandă Tănase. A fost o femeie darnică, care se apleca deseori spre problemele pe care le aveau cei din jurul său. Solista a trăit în cele mai înalte cercuri boeme din „Micul Paris“, reuşind să aibă de-a lungul vremii bijuterii şi rochii scumpe.

Tatăl ei era foarte mândru de fata lui cu părul bălai şi ochii verzi. Documentele amintesc că Maria Tănase trezea la viaţă mahalua când se punea pe cântat. În anul 1928, pe când avea doar 15 ani, i s-a propus să participe la ediţia din acel an a concursului de Miss. La numai 17 ani, tânăra se angajează la un restaurant din Bucureşti, loc din care află că la Teatrul Cărăbuş se caută tinere talente pentru muzica uşoară. Participă la preselecţii, câştigă audiţia şi debutează în anul 1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, cu prima romanţă numită „Mansarda”.

Brâncuşi, o mare dragoste a Mariei Tănase

Vizite frecvente din Franţa şi America o transformă într-o femeie cosmopolită, care avea prieteni în toate colţurile lumii. Printre cei care au încercat să ajungă în braţele frumoasei românce s-au numărat pretendenţi precum Ben Smith, supranumit la acea perioadă „magnatul aluminiului”. În cele din urmă acesta a reuşit să se logodească cu Maria, dar ea l-a lăsat repede atunci când a venit vorba de măritiş.

Probabil, marea ei dragoste a fost celebrul sculptor român Constantin Brâncuşi. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, fragment din „Brâncuşi – Amintiri şi exegeze” carte scrisă de Petre Pandrea.

În acelaşi volum se arată că „“Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tanase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţii. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal (…) să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. - cum era alintat sculptorul de apropiaţi)”. Brâncuşi nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria ”a durat exact cât trebuia”!

„Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată“

Ulima mare dragostea a Mariei Tănase a fost grecul Clery Sachelarie. Fost moşier şi magistrat, cu 13 ani mai mare, grecul i-a fost soţ Mariei Tănase din decembrie 1950 şi până la moartea ei, pe 22 iunie 1963, după cum scrie Mihaela Cârlan pe blogul catchy.ro. Înainte să se stingă, Maria Tănase i-a lăsat câteva rânduri lui Clery Sachelarie, dovedind că pe lângă muzică, frumoasa bucureşteancă se pricepea de minune şi la scris.

„Îţi scriu acum, tătuţă, scrisoarea cea mai adevărată pe care am crezut vreodată că am s-o pot scrie. Te rog să mă ierţi de tot, dacă poţi, de tot ce ţi-am putut pricinui.

Caută-mă, caută mângâierile mele. Ele n-au murit şi niciodată să nu le socoteşti moarte. Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată. Caută-mi sufletul. Căci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodată. Prinde-mi din aer vorbele, căci nimeni nu le va recunoaşte. Culege-mi visele, pe care le-am croit lângă tine, şi împarte-le oamenilor, căci au fost curate şi rare. Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşti. Voi găsi atâtea flori pe-acolo că nu ştiu dacă-mi va ajunge timpul, până vei veni, să ţi le cos, să fie cum am visat să-ţi fie viaţa. Eu am să plec, şi-ţi mulţumesc pentru viaţa noastră (…) Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primavară şi galbene în  toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoţie : Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagană…”.

Pe aceeaşi temă:

FOTO Ultima mare dragoste a lui Nichita Stănescu: fermecătoarea Dora. Cum a cucerit-o poetul pe tânăra studentă la Filosofie, în braţele căreia s-a stins

Iubirile lui Jeni Acterian, mărturisite în „Jurnalul unei fete greu de mulţumit“

FOTO Poeţii Irina Mavrodin şi Mircea Ivănescu, o relaţie specială, "de a fi şi de a nu fi împreună"

Prima iubire a lui Sextil Puşcariu a fost o olandeză care i-a refuzat cererea în căsătorie