Tramvaiul Bucur, „cireaşa“ de pe Podul Basarab

Cel mai modern tramvai din Bucureşti cu podea coborâtă va circula pe lina 34, cea care va traversa Pasajul BasarabPatru garnituri nou-nouţe aşteaptă în uzinele vechi ale RATB-ului semnalul pentru a părăsi hala şi a intra pe traseu.

La 8 martie 2009, tramvaiul Bucur Low Floor (cu podea joasă) ieşea de pe poarta Uzinelor de Reparaţii Atelierele Centrale (URAC) din Capitală şi făcea senzaţie pe linia 21. Acesta a fost cadoul oferit de municipalitate domnelor şi domnişoarelor care se alegeau cu flori şi o plimbare gratuită.

Tramvaiul s-a întors mai apoi la uzină, iar la 5 august şi-a luat în serios menirea şi a ieşit „la treabă“, pe aceeaşi linie 21 până în urmă cu patru zile când a fost mutat pe linia 34.

Momentan, Bucur LF circulă între Calea Vitan şi Banu Manta, însă, potrivit unor surse din cadrul regiei, traseul urmează să fie prelungit către Ghencea via Pasajul Basarab.

250 de muncitori şi 60 de zile pentru un tramvai

După aproape doi ani de la lansarea pe şine şi aproximativ 70.000 de kilometri parcuşi, modernul tramvai Bucur LF 401 nu va mai fi singur. În curând, alte patru modele îl vor urma, 402, 403, 404 şi 405.

„Tramvaiele sunt aproape gata, aşteaptăm doar decizia Primăriei pentru a le scoate în trafic“, au declarat reprezentanţii biroului de presă al RATB.

Principalul avantaj al tramvaiului este podeaua joasă care ajunge până în dreptul refugiului, lucru benefic mai ales bătrânilor şi persoanelor cu handicap care nu vor mai face efortul să urce scările.

De asemenea, această îmbunătăţire micşorează semnificativ timpul de coborâre sau de urcare. Din cele şase intrări, patru, cele din mijloc, au podeaua joasă.

Vehiculul are 26 de metri lungime, 2,45 metri lăţime şi 43 de locuri pe scaune, iar alte 265 în picioare. Este produs 100% în uzinele româneşti, însă unele componente sunt importate.

„Din valoarea de 800.000 de euro, cam 200.000 de euro reprezintă componente pe care le-am comandat din afară. Articulaţiile sunt din Germania, frânele tot de acolo, geamurile din Turcia, iar uşile din Austria“, a explicat Mihai Scarlat, directorul URAC.

În momentul în care toate elementele sunt achiziţionate, montarea propriu-zisă a tramvaiului nu durează mai mult de 60 de zile.

„Cam 250 de muncitori lucrează la un tramvai, adică 30% din angajaţii uzinei“, a mai spus Scarlat, precizând că dacă ar fi fost să-l cumpere din afară, „Bucurul“ ar fi ajuns să coste 2,5 milioane de euro.

Viteza maximă - 50 km/h

Tramvaiul are o structură din ţevi de oţel-carbon, învelişul, precum şi părţile din faţă şi din spate sunt din tablă de aluminiu, iar acoperişul din fibră de sticlă. Are trei corpuri de caroserie şi poate atinge o viteză de 60 km/h, însă a fost programat să nu depăşească 50 km/h şi este un model foarte silenţios. Directorul Scarlat preconizează că, timp de 14 ani, tramvaiul nu se va mai întoarce în uzine pentru reparaţii. Reprezentanţii RATB au declarat că, în acest an, Primăria Capitalei a mai comandat fabricarea a cinci astfel de modele.

"Cam 250 de muncitori lucrează la un tramvai, adică 30% din angajaţii uzinei"
Mihai Scarlat, director Uzinele de Reparaţii Atelierele Centrale (URAC)

Imperio, Loganul tramvaielor, produs de RATB
Regia Autonomă de Transport Bucureşti împreună cu Asta Vagoane Arad şi Siemens vor produce tramvaiul „Imperio“ ce se doreşte a fi cel mai ieftin din Europa, costul nedepăşind două milioane de euro. În luna octombrie, prototipul celui mai ieftin tramvai va circula pe linia lui 41, va avea o capacitatea de 300 de locuri, aer condiţionat şi podea joasă, potrivit unui contract încheiat de către părţi în luna februarie a acestui an. „Noi vom pune la dispoziţie uzina care va fi modernizată cu bani de la Siemens şi forţa de muncă, iar Astra vine cu tehnologia şi know how-ul. În felul acesta, cei 150 de lucrători implicaţi în proiect îşi vor păstra locurile de muncă iar Regia va rămâne cu investiţia“, a declarat la acea vreme, Adrian Criţ, directorul RATB.