Tot mai mulţi bicilişti, dar cu beţe-n roate. Din ce în ce mai mulţi bucureşteni aleg bicicleta ca mijloc de transport

Locuitorii din Capitală se aliniază trendului european de a folosi bicicleta pentru drumurile de zi cu zi din oraş. Astfel că bicicleta devine, uşor-uşor, nu doar un mijloc de transport, ci şi un mod de viaţă pentru bucureşteni.

Începutul primăverii aduce cu sine „revizia“ pe care orice pasionat de ciclism o “datorează” bicicletei lui.

Pistele care au apărut în urmă cu doi ani în Capitală au fost controversate încă de la implementarea lor. Au fost desenate pe trotuar, delimitate doar de nişte benzi galbene trasate pe asfalt şi celor mai mulţi nu le spun nimic. În Capitală există 32 de mari artere pe care s-au marcat piste pentru biciciclişti, printre care Calea Dorobanţilor, Şerban Vodă sau Piaţa Presei Libere. Pistele însumează 117 kilometri liniari destinate bicicliştilor.

Proiectarea, lucrările de execuţie, marcajele rutiere şi semaforizarea pistelor pentru biciclişti au costat municipalitatea 5,835 milioane de euro, din care numai semaforizarea pistelor pentru biciclişti a costat jumătate din suma alocată acestui proiect. Conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Administraţiei Străzilor din Bucureşti, Carmen Dincă, pentru anul acesta primăria nu are alocată nici o sumă destinată mentenanţei pistelor, cu atât mai puţin pentru extinderea reţelei existente.

Turist pe „biclă“ în oraşul tău

Totuşi, plimbările prin Capitală pot fi mai mult decât o simplă metodă de a face mişcare. Uneori, ele se transformă în mini-circuite turistice prin care bucureştenii redescoperă frumuseţile oraşului în care locuiesc. Cu toate că infrastructura din Capitală pune beţe-n roate numărului tot mai mare de bucureşteni care au ales bicicleta ca mod de deplasare, cei care pedalează nu renunţă la pasiunea lor. Pentru foarte multi, Bucurestiul nu este deloc cel mai prietenos loc cu biciclistii.

„Traficul e o nebunie, pistele sunt şi nu sunt. Avem zone în care există piste, dar sunt maşini parcate pe unde ar trebui să treacă bicicliştii sau sunt pline de gropi. Pe şosea începe nebunia cu şoferii care nu sunt obişnuiţi cu noi şi nu înteleg că locul nostru este, de asemenea, pe şosea", spune Vladimir Chircă, biciclist pasionat.

Beneficiile celor care optează pentru acest mijloc alternativ de transport sunt evidente. “Utilizarea bicicletei oferă avantaje economice, urbanistice, ecologice dar si personale. Bicicleta nu foloseşte nici un combustibil, iar service-ul profesionist şi piesele de schimb sunt ieftine. O bicicletă o poţi opri şi parca oriunde, iar 30 de biciclete pot parca pe locul unei singure maşini. Bicicleta nu poluează nici aerul, nici fonic şi mai ales o poţi folosi în activităţile cotidiene şi îţi aduce toate beneficiile sportului” declară Mircea Florescu, patronul unuia dintre cele mai mari magazine de biciclete din Bucureşti.

Există anumite locuri în Europa recunoscute ca fiind minunate pentru mersul cu bicicleta. În Amsterdam, peste 90% din populaţie merge zilnic cu bicicleta; în Copenhaga, peste trei sferturi din călătorii sunt făcute cu bicicleta; în Paris, s-a dezvoltat cel mai eficient sistem de închiriere a bicicletelor, pe când primarul londonez se laudă că merge zilnic cu bicicletala la serviciu. În lume sunt mai mult de un miliard de biciclete, de două ori mai multe ca automobilele. În ultimii 3 ani, producţia de biciclete a fost de peste 100 de milioane pe an (comparativ cu 50 de milioane de maşini).

Cât te costă revizia de primăvară

Pentru cei ce vor să îşi pregătească bicicleta pentru noul sezon, o revizie minimă costă, la unul dintre magazinele specializate din Bucureşti, între 25 şi 60 de lei. Pentru această sumă, mecanicii vor ajusta sistemele de frânare şi schimbare a vitezelor, vor unge angrenajul şi vor centra roţile bicicletei. Preţurile unei biciclete variază între 450 şi 3.500 lei, iar echipamentul necesar în oraş pleacă de la 100 lei.

Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI