Simbolurile bizare din machetele cu interiorul Catedralei Mântuirii Neamului. Explicaţia preoţilor: nu reprezintă nimic

Proiectanţii Catedralei Mântuirii Neamului au publicat recent machete din interiorul lăcaşului de cult, despre care oficialii Bisericii Ortodoxe Române spun că vor trebui refăcute pentru că ar fi depăşite. Reprezentanţii Patriarhiei Române declară că lucrările sunt la jumătate şi că plănuiesc inagurarea construcţiei în 2018.

Arhitectul care s-a ocupat de megaproiectul Catedralei Mântuirii Neamului, lăcaş de cult care se înalţă pe zi ce trece în spatele Palatului Parlamentului, a făcut şi nişte simulări ale modului în care vor arăta, după finalizarea construcţiei, încăperile.

La prima vedere, catedrala seamănă cu cele pe care le vedem în marile oraşe europene. Impunătoare, luminată cu ajutorul unor candelabre enorme şi cu pereţii  pictaţi, Catedrala Mântuirii Neamului este totuşi „încărcată“ şi cu o serie de simboluri misterioase. Preotul Eugen Tănăsescu a explicat, pentru „Adevărul“, că în acest moment în machetele iniţiale publicate pe site-ul catedralaneamului.ro, dedicat lăcaşului de cult, nu apar a fi încărcate cu simboluri religioase, ci mai de grabă arată ca şi cum arhitectul ar fi încercat să umple imaginile cu diverite modele.

Simulare FOTO catedralaneamului.ro

„Pardoselile din aceste machete nu cred că trebuie să arate la fel ca în realitate. Nu este Steaua lui David imprimată pe pardoseală (n.r. – răspunde la întrebarea reporterului), nu se operează cu aceste concepte. Cele la care faceţi referire că seamănă cu Steaua lui David sunt, de fapt, nişte pătrate suprapuse care nu au nicio semnificaţie. Probabil arhitectul trebuia să umple desenul într-un fel“, explică părintele Tănăsescu. Acesta mai spune că din machetele publicate de mai marii BOR nu se observă nici modul în care vor fi pictaţi pereţii catedralei după finalizarea lucrărilor. „În imaginile acestea se văd candelabrele, nu ne dăm seama cum arată picturile şi nici nu ştim dacă aceste lumini vor exista. Însă, din aceste imagini se pare că sub Sfântul Altar va fi şi cripta, dar acest lucru nu este nou, am mai văzut în România într-o biserică“, a mai spus părintele Eugen Tănăsescu.

BOR: „Machetele sunt total depăşite“

Întrebaţi de repoterii „Adevărul“ cum va arăta interiorul Catedralei Neamului după finalizarea lucrărilor, reprezentanţii Patriarhiei Române susţin că, cel mai probabil, aceste machete vor fi modificate. „Se lucrează la un nou proiect al viitoarelor ornamente interioare. Aceste machete sunt păstrate în ceea ce priveşte proporţia, dar sunt total depăşite“, explică Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Însă până la finalizarea lucrărilor muncitorii care lucrează la foc continuu pe şantierul catedralei trebuie să îşi concentreze atenţia pe cotele la care se lucrează acum: +27, +36.

„Până acum sunt în grafic lucrările şi putem spune că s-a ajuns la jumătate. Din fericire nu se văd încă consecinţele subfinanţării. Ritmul nu s-a diminuat pentru moment. Oricum sperăm ca în anul 2018 Catedrala Neamului să fie gata şi să poate fi sfinţită cu atât mai mult cu cât este un an foarte important: se împlineşte un secol de la Marea Unire“, mai precizează Bănescu. Chiar dacă lucrările momentan sunt în grafic, pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului abia după finalizarea conctrucţiei propriu zise va începe adevărata provocare. Părintele Constantin Stoica a explicat, pentru „Adevărul“, că cea mai grea parte, după finalizarea lucrărilor, va începe în momentul în care se va lucra la picturi şi la ornamente pentru că sunt cele mai migăloase părţi.

Costurile pentru realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, într-o primă fază, au fost estimate la 100 de milioane de euro, dar după realizarea infrastructurii Catedralei acestea au scăzut cu 20% pentru că materialele de construcţii s-au ieftinit datorită crizei, după cum preciza părintele Constantin Stoica.

Catedrala, un proiect vechi de 130 de ani

Catedrala Mântuirii Neamului este un proiect vechi de circa 130 de ani care a început în 2010 în momentul în care au fost demarate lucrările la cel mai mare lăcaş de cult al României. Iniţial, s-a vorbit despre ridicarea Catedralei în fosta Piaţă Bibescu, actuala Piaţa Unirii. S-a discutat chiar şi despre Parcul Carol, Piaţa Sfântul Gheorghe, Piaţa Victoriei, Piaţa Universităţii – unde acum se află Teatrul Naţional –, ba chiar şi despre Piaţa Romană. După lungi dezbateri şi o mulţime de variante, arhitecţii acelor vremuri au ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi ca lăcaşul de cult să nu fie ridicat în acest loc. În cele din urmă s-a luat decizia ca cel mai mare şi cel mai controversat proiect de acest fel să apară chiar în inima Bucureştiului, în spatele celei mai mari clădiri din Europa şi a doua ca mărime din lume: Casa Poporului.

Atunci nu a fost început acest proiect, însă ideea Catedralei Mântuirii Neamului a fost reluată după Revoluţie de Patriarhul Teoctist. Pe 25 noiembrie 1998, s-a anunţat oficial amplasamentul din Piaţa Unirii, iar apoi s-a organizat un concurs de proiecte. Juriul, format din prelaţi ai Bisericii şi specialişti, a apreciat că nu poate oferi premiul I, considerând proiectele prea futuriste în neconcordanţă cu valorile bisericeşti.

Şi amplasamentul s-a schimbat de trei ori: în 2001 – în Bulevardul Unirii –, în 2003 – în Parcul Carol, iar în 2005 – Dealul Arsenalului. Ultimul concurs de proiecte a avut loc în iulie 2010, fiind câştigat de arhitectul băcăuan Constantin Amâiei.