Sediul Uniunii Arhitecţilor din Bucureşti, în topul celor mai ciudate clădiri din Europa.  Vechiul si noul se combină într-un amestec de cărămidă şi sticlă

Clădirea care adăposteşte Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti a devenit un obiectiv turistic reprezentativ pentru Capitală datorită stilului său architectural nonconformist. Clădirea pleacă ca un monument istoric şi se termină cu o construcţie realizată în cel mai modern stil. Clădirea îmbină vechiul şi noul într-un amestec de cărămidă şi sticlă.

La intersecţia dintre străzile Boteanu şi Demetru Dobrescu, se înalţă triumfătoare o clădire  neobişnuită, realizată într-un stil inedit, printr-o combinaţie de nou cu vechi.

De la depărtare pare o clădire de birouri de tipul zgârie-nori, nimic neobişnuit în zilele Bucureştiului de astăzi.

Când te apropii mai mult, îţi dai seama că acel imobil deţine un element nemaiîntâlnit la alte clădiri din Bucureşti.  Paralelipipedul din sticlă este ridicat dintr-o ruină cu valoare arhitecturală şi istorică.

Clădirea este monument istoric

Înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, clădirea care adăposteşte în prezent sediul Uniunii Arhitecţilor din Bucureşti păstrează întâmplări istorice care încă nu se cunosc în profunzime.

„Casa a fost construită de Grigore Păucescu, membru de partid, la sfârşitul secolului  XIX, apoi a deservit ca sediu ambasadei Austro-Ungare, înainte de primul război mondial”, povesteşte istoricul Bălăceanu Stolnici.

Istoricul îşi aduce aminte că după atacul din decembrie 1989, casa a fost împărţită în două fragmente, în prima jumătate s-a instalat sediul Academiei Române, iar cea de-a doua i-a revenit Uniunii Arhitecţilor din Bucureşti.

A fost distrusă pentru că ascundea terorişti

Pe 23 decembrie 1989, casa a fost arsă şi distrusă de către Armata Română. „Nu ştiu din partea cui a venit ordinul, însă au atacat pentru că credeau că în clădire există terorişti”, adaugă istoricul Stolnici.

De-a lungul timpului, au existat multe voci care spuneau că zidurile casei de la numărul 5 păstrau secretele securiştilor de la Direcţia a V-a, cel mai de temut departament al acestora, care se instalase aici, însă acest aspect a rămas doar la nivel de zvon, neexistând dovezi concrete care să ateste prezenţa acestora.

Construită într-un stil arhitectural al renaşterii franceze, imobilul mai păstrează din clădirea impozantă de odinioară două faţete care reuşesc să trezească interesul trecătorilor cu privire la aspectul casei de pe vremea lui Păucescu.

Jumătatea modernă a clădirii

În anul 2003, clădirea s-a ridicat până la etajul 7, însă într-o notă modernă. „Clădirea se încadrează în normele permise în această zonă, imobilul măsurând 28 de metri cu ferestre joase de 2 metri şi 60 de centimetri“, adaugă arhitectul Dan Marin.

Fiind monument istoric, ruina Casei Păucescu nu a putut fi demolată. În consecinţă, aceasta a fost consolidată, iar în spatele ei a fost construit turnul de oţel şi sticlă.

În jurul imobilului realizat de arhitecţii Dan Marin şi Zeno Bogdănescu s-au creat diverse controverse, potrivit cărora noua construcţie a apărut ca urmare a lăsării de izbelişte a monumentului istoric. „În 1990 a fost atribuită Uniunii Arhitecţilor din Bucureşti, fiind o ruină. Ideea a fost de a păstra ruina ca atare”, spune Dan Marin, arhitectul imobilului nou construit.

Străinii sunt atraşi de originalitatea clădirii

În ciuda tuturor acestor scandaluri, Sediul Uniunii Arhitecţilor din România din Piaţa Revoluţiei este una dintre cele mai ciudate clădiri din România. „Casa place tinerilor şi străinilor şi le displace bătrânilor”, a constatat Dan Marin în urma părerilor exprimate de trecători.

Clădirea atrage atenţia trecătorilor care se opresc să o studieze, iar cei mai mulţi dintre străini o duc în ţara lor prin intermediul fotografiilor.

„Borcanul“, „Bobocul de sticlă“, „Clădirea cyborg“ sunt denumirile pe care le-a primit în ultimii ani clădirea de birouri din Piaţa Revoluţiei. Potrivit arhitectului, intervenţia a fost făcută cu tact şi respect pentru casa care reprezintă un monument istoric, de aceea înfăţişarea imobilului păstrează din memoriile casei lui Păucescu.

Pe aceeaşi temă:

FOTOGALERIE Conacul unde s-a filmat „Enigma Otiliei“, o ruină în inima Bucureştiului. Casa Miclescu este lăsată să se autodistrugă

FOTO O clădire din Centrul Vechi al Capitalei s-a prăbuşit şi altele riscă să aibă aceeaşi soartă. Incidentul ar putea duce la modificarea legislaţiei

FOTOGALERIE Povestea muzeului "Gheorghe Tattarescu": galbeni, picturi şi biserici ascunse în clădirea din centrul Capitalei care nu-şi găseşte finanţator