Secretele Bucureştiului: Sistemul de drenaj construit înainte de '89 va scăpa Capitala de inundaţii
0În subteranul Bucureştiului se află numeroase secrete, unul dintre ele fiind un sistem de drenaj construit înainte de 1989. Acest sistem care nu a fost niciodată folosit, urmează să fie modernizat pentru a modifica nivelul pânzei freatice.
Sistemul poate fi folosit în perioadele ploioase. Acest ansamblu tehnologic a fost conceput în special pentru a face faţă ploilor abundente, atunci când în zone depresionare, precum, Cotroceni, Bulevardul Regina Maria sau parcul Cişmigiu, pânza freatică trece peste limita normală.
Începând din Pasajul Basarab şi până la zona Vitan, sunt amplasate zeci de pompe subterane de-a lungul a trei staţii de pompare, care la rândul lor fac parte dintr-un sistem complex, localizat pe partea stângă a Dâmboviţei. În total sunt zece kilometri de dren, care odată activat, poate să modifice nivelul pânzei freatice a Capitalei.
„A fost construit la vremea respectivă dar din păcate nu a fost niciodată operat. Am găsit pompele şi contoarele originale. [...] În special pe malul drept al Dâmboviţei există nişte izvoare care au fost obturate de peretele metroului şi atunci s-a realizat un sistem de drenaj, cu foraje amplasate in anumite puncte, nici acesta utilizat vreodata.Acest sistem de drenaj va fi "inlocuit" cu altul amplasat de-a lungul a zece kilometri pe malul drept. În lunca Dâmboviţei, pânza de apă freatică este relativ ridicată", explică, pentru B365.ro, directorul general adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.
Reţea de drenaj şi sistem de irigaţii automatizat
Reabilitarea vechiului sistem de drenaj este doar prima parte a proiectului de modernizare a întregului sistem de canalizare din Bucureşti. Întreaga reţea va fi automatizată şi se va ţine cont de cantităţiile de precipitaţii care se vor înregistra, mai exact, bucureştiul nu va mai fi inundat atunci când apar aşa numitele „ ploi-spot”.
„Vom avea posibilitatea să realizăm o retenţie a apelor în zonele unde nu plouă pentru a permite fluxului de apă din zonele în care plouă să meargă prioritar către staţia de epurare şi, respectiv, descărcarea controlată în Dâmboviţa” a adăugat directorul general adjunct al ApaNova
Epsică Chiru a ţinut să precizeze faptul că nu se va lucra doar în subteran cu tehnologie de ultimă generaţie. La suprafaţă, va exista un sistem semi-autmoat de irigaţii la nivelul solului, care va fi dotat cu aspersoare şi siteme de picurare. Irigaţiile vor fi făcute cu ajutorul apei din Dâmboviţa.
Atunci când sistemul de drenaj aflat sub râul care trece prin Capitală va fi reabilitat complet, autorităţiile se aşteaptă ca sistemul de canalizare al Bucureştiului să poată tranzita un debit de ape uzate şi de ploaie de peste 120 metri cubi pe secundă.
În Bucureşti există 100.000 de racorduri ale imobilelor cu o lungile de aproximativ 800 kilometri, 61.000 de cămine de inspecţie, iar lungimea totală a reţelei de canalizare este de 2.100 km. Totodată, în Capitală există 42.000 de guri pentru scurgerea apei pluviale, 23 de staţii de pompare a apei uzate, o casetă de apă uzată sub albia râului Dâmboviţa şi o staţie de epurare la Glina.