POVEŞTI DE BUCUREŞTI Vă sună cunoscut: „lovele", „mahări" şi „biştari"? Cea mai frumoasă istorie a limbajului de mahala

Născut la jumătatea secolului al XIX-lea, limbajul de mahala a rămas încă viu în vorbirea locuitorilor Capitalei, care nu s-au dezvăţat de „lovele", „mahări" şi „biştari".

Fie că este vorba despre „ciocoii" lui Nicolae Filimon sau despre „Miticii" lui Caragiale, Bucureştiul şi-a păstrat limbajul specific, născut şi modelat la periferie. „Fabrica" limbajului infractorilor, ale muncitorilor, oamenilor fără educaţie, extins repede în toată Capitala, este mahalaua. Şi chiar dacă pe un bucureştean nu poţi să-l deosebeşti nici după haină, nici după lungimea nasului de alţi locuitori ai României, lasă-i un răgaz să deschidă gură.



Click pe fotogalerie pentru a vedea mai multe imagini cu cartierul Uranus!

De la „caraliu" la „poliţai"
Lingviştii datează naşterea limbajului de mahala la jumătatea secolului al XIX-lea, când Bucureştiul începe să se transforme, conturându-se treptat viitoarea metropolă. „Înainte de jumătatea secolului al XIX-lea, Bucureştiul era înconjurat de sate unde nu se folosea limbajul argotic. Apoi s-a produs transformarea, odată cu suburbiile locuite de oameni nevoiaşi, muncitori, slugi, imigranţi. Nu mai putem vorbi despre Bucureştiul lui Nicolae Filimon din «Ciocoii vechi şi noi»", a explicat Stelian Dumistrăcel, cercetător lingvist la Institutul „Iorgu Iordan".

Mai citeşte:

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Cartierele dispărute ale Micului Paris. Vezi ce era înainte în locul Casei Poporului!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Supravieţuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din ‘77 a căzut 10 etaje, în timp ce făcea duş!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI. 10 lucruri neştiute despre cartierul Băneasa. Aici era locul lăptăreselor!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI „Welcome to the Hotel Cişmigiu“ – adevărul despre fostul cămin al Facultăţii de Teatru (foto şi video)

POVEŞTI DE BUCUREŞTI. Seducătoarele „metrese“ de la Sexy Club, primul bar de noapte din Capitală

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Ion Cosma, primarul lui Dej şi al lui Ceauşescu, a făcut zeci de mii de apartamente în Titan şi Balta Albă

Dintre toate cuvintele de atunci s-au păstrat „lovele", „biştari", „a bunghi", „caraliu" (poliţai), „diliu", „mahăr", „mişto", „a ciordi".
De altfel, limba română a început să se amestece cu tot felul de cuvinte ale celor care începuseră să calce în Capitală. „S-a dezvoltat un limbaj şi datorită negustorimii, pentru că Bucureştiul devenise un centru important pentru Europa de sud-est, dar şi a populaţiei pestriţe etnic, social şi cultural", mai explică lingvistul.