Navetiştii, lăsaţi la mâna operatorilor de maxi-taxi

Desfiinţarea liniilor preorăşeneşti dintre Capitală şi localităţile limitrofe afectează 15.000 de călători care folosesc lunar pe aceste rute. Transportul public în Ilfov a fost sistat, începând de ieri, din cauza datoriilor de aproximativ 30 de milioane de lei pe care Consiliul Judeţean Ilfov le are la Consiliul General al Capitalei.

Conform Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), municipalitatea nu poate suporta legal cheltuielile aferente transportului public în judeţul Ilfov şi de aceea s-a decis sistarea acestui serviciu pentru Judeţul Ilfov.

„Consiliul Judeţean Ilfov nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată pe care le avea faţă de Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Protocolul privind transportul public de călători, semnat în 2008 şi nici nu a prezentat garanţia reală imobiliară necesară, conform protocolului“, a spus Mihai Vlădărău, purtătorul de cuvânt al RATB. El a mai precizat că regia este doar un prestator de servicii, iar deciziile de acest fel nu le aparţin lor, ci municipalităţii.

RATB a făcut anunţul încă de vineri, dar nu toţi ilfovenii ştiau astăzi de dimineaţă că nu vor mai avea niciun mijloc de transport în comun care să îi ducă şi să-i aducă din oraş. „Şi aşa treceau rar autobuzele, acum dacă nu or să mai treacă deloc e şi mai nasol. O să mergem pe jos, mai facem sport“, s-a plâns ilfoveanul Ion Nicolae.

De trei ori mai scump la particulari
Pentru oamenii care lucrează în construcţii sau menaj vestea că nu vor avea încotro şi vor fi nevoiţi să meargă numai cu microbuzele private nu le-a venit deloc bine. Fiecare bănuţ plătit în plus pentru a-şi asigura transportul le zdruncină serios bugetul.

Preţul unui bilet RATB pe liniile 444 şi 446, care circulă pe ruta Casa Presei - Sat Micşuneşti, costă de 2,5 lei, iar abonamentul lunar 35 lei, în timp ce o călătorie cu AXI, microbuzul privat care merge pe una dintre liniile RATB, costă 8 lei. „Preţurile microbuzului sunt mult mai mari, pornesc de la 2,5 lei şi ajung la 8 lei şi nici nu vor să facă abonamente. Pentru o lună de zile calculaţi şi vedeţi care este diferenţa pe care trebuie să o plătim“, a spus Viorica Stan, o nevetistă care circulă în fiecare zi din satul Micşuneşti în Bucureşti. „Conducerile primăriilor au fost alese de locuitori care nu au nici măcar canalizare sau apă potabilă, iar acum se modernizează şoseaua cu borduri, precum tichia de margaritar“, a mai spus femeia.

Conform preşedintelui Consiliului General al Primăriei Capitalei, Călin Murg, liniile preorăşeneşti s-au reintrodus în noiembrie 2008 pentru că firmele particulare de transport practicau preţuri piperate şi mergeau decât pe traseele care le conveneau. „Dacă reprezentanţii municipalităţii şi cei ai judeţului găsesc o formulă de compensare a cheltuielilor regiei, se va putea menţine transportul public. În cazul în care Consiliul Judeţean refuză să mai plătească, nu se poate ajunge la nicio înţelegere“, a spus Călin Murg.

Voluntariul poate, Chitila vrea 
Reprezentanţii RATB spun că municipalitatea a notificat Consiliul Judeţean Ilfov în două rânduri, în lunile februarie şi martie, atât pentru plata datoriilor, care se ridică la o sumă de aproximativ 30 de milioane de lei, conform viceprimarului Capitalei, Mircea Raicu, cât şi pentru constituirea garanţiei, dar notificările n-au avut niciun rezultat.

Călin Murg a mai spus că reprezentanţii unor oraşe din jurul Capitalei au găsit deja soluţii sau au propuneri pentru a putea beneficia în continuare de transport în comun. „Oraşul Voluntari are mijloace proprii care le asigură locuitorilor transportul până în Bucureşti. Chitila este un alt oraş care a venit cu o propunere prin care se angajează să achite partea lor de cheltuieli, atâta timp cât locuitorii de acolo beneficiază de serviciile RATB“, a completat Murg.