Lansare de excepţie: sora lui Corneliu Coposu dezvăluie dramele familiei sale. Se împlinesc 105 ani de la naşterea Seniorului
0Flavia Coposu-Bălescu, sora cea mare a lui Corneliu Coposu, îşi lansează cartea „Amintiri povestite. Amintiri trăite“ luni, 20 mai, la ora 16.30, la Hanul lui Manuc.
La evenimentul de excepţie organizat de Fundaţia „Corneliu Coposu“ vor participa Ana Blandiana, Ion Caramitru, Tudor Călin Zarojanu, Ion Andrei Gherasim, Otilia Ţeposu şi Valentin Ajder.
Data de 20 mai nu este deloc întâmplătoare. În urmă cu 105 ani s-a născut la Bobota – Sălaj liderul opoziţiei din România postcomunistă.
Tot la 20 mai, în urmă cu un an, Ion Andrei Gherasim, secretarul Seniorului, a făcut public testamentul marelui om politic. În finalul Testamentului, liderul opoziţiei din România post-comunistă conchide: „Cred că am făcut tot ce mi-a stat omeneşte în putere să îndeplinesc legatul testamentar primit în celula nr. 2 de la Malmaison, în octombrie 1947, de la Iuliu Maniu. („Eu nu voi supravieţui. Voi, care veţi scăpa de iadul comunist, aveţi datoria să duceţi mai departe drapelul glorios al Partidului nostru, în interesul României viitoare!“). Cu sentimentul că am căutat să duc la îndeplinire acest legat, chiar şi în condiţii deosebit de dificile, îl trec în sarcina generaţiei tinere a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Cu credinţa în Dumnezeu şi în viitorul neamului românesc, înainte! Corneliu Coposu“. Aceste rânduri au fost scrise în noaptea de 24 spre 25 iulie 1994.
Corneliu Coposu, secretar al lui Iuliu Maniu, apoi secretar general adjunct al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost arestat la 14 iulie 1947. În mai 1950, după trei ani de la momentul arestării, printr-o decizie a MAI, pe baza decretului 6/1950, primeşte o condamnare de 24 luni, majorată apoi cu încă 24 luni. Abia după şapte ani de detenţie este judecat şi condamnat de către Tribunalul Militar Bucureşti la 15 ani muncă silnică pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare” (art. 193/CP).
Corneliu Coposu a trecut prin închisorile şi lagărele de muncă: MAI Bucureşti, Malmaison, Piteşti, Văcăreşti, Craiova, Jilava, Capu Midia, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Rahova, Gherla, Aiud, Râmnicu-Sărat. În iulie 1962, la expirarea pedepsei, i se stabileşte domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în localitatea Rubla, până în 1964.
Rodica şi Flavia Coposu Arhivă Adevărul
Corneliu Coposu şi surorile sale Arhivă personală
Pe aceeaşi temă:
INTERVIU Nicolae Raţiu: „Pentru Ion Raţiu, tatăl meu, Ion Iliescu a fost mereu Ceauşescu 2“