FOTOGALERIE Doi ani de şantier la Pasajul Mihai Bravu. La vară ar putea fi reluate lucrările

Pe 17 ianuarie 2011 erau demarate lucrările la un nou pasaj ce ar fi trebuit să relaxeze traficul din sudul Capitalei: Pasajul Mihai Bravu. Planul urbanistic zonal, devierea unor reţele edilitare şi în final insolvenţa firmei care executa lucrările, Romstrade, au tărăgănat mersul lucrurilor. Edilul Capitalei speră ca în această vară lucrările să poată fi reluate.

Primarul general al Capitalei a declarat, pentru Hotnews, că va organiza zilele acestea o nouă licitaţie pentru continuarea lucrărilor la pasajul Mihai Bravu, astfel încât şantierul să fie reluat vara aceasta. Licitaţia pentru construirea pasajului a fost câştigată, la sfârşitul anului 2010, de firma Romstrade, deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, care a intrat în insolvenţă din decembrie 2012. Practic, la pasaj nu se mai mişcă nimic de vara trecută, timp în care singurii care au avut de suferit au fost şoferii care tranzitează zi de zi sudul Capitalei.

„Zilele astea vom scoate la licitaţie din nou acest pasaj. Contractul cu Romstrade, firma lui Nelu Iordache, a fost reziliat automat după ce compania a intrat în insolvenţă. Era clauză în contract ca atunci când intra în insolvenţă să se rezilieze contractul. Sperăm că acum cât e vremea rea să terminăm cu licitaţia şi în vară să ne reapucăm de lucrări“, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu, pentru Hotnews.

Pasaj început de doi ani, oprit de trei ori

Şantierul Pasajului Mihai Bravu a început pe 17 ianuarie 2011, lucrările fiind executate de firma Romstrade, potrivit licitaţiei câştigate la 2 decembrie 2010. Valoarea contractului este de circa 97 milioane lei fără TVA. Potrivit primarului general al Capitalei, Romstrade a încasat 30 de milioane de lei pentru cei 13 stâlpi pe care i-a amplasat.
Pasajul ar fi trebuit dat în folosinţă în 12 luni, adică în primăvara anului 2012. Un alt termen avansat de municipalitate pentru finalizarea lucrărilor a fost octombrie 2012, însă nici acesta nu a fost respectat.

Imediat după începerea lucrărilor, prefectul Capitalei la acea vreme, Mihai Atănăsoaei, a constatat în instanţă autorizaţia de construcţie pentru că nu avea un PUZ la bază şi nici avizul de la Ministerului Mediului. În luna aprilie a anului 2011, Primăria Consiliul General al Capitalei a aprobat Planul Urbanistic Zonal care stabilea traseul pasajului. Însă problemele nu s-au terminat aici. În vara aceluiaşi an, lucrările au fost oprite din nou pentru divierea reţelelor edilitare. Tot la devierea reţelelor edilitare se muncea şi în vara anului 2012, astfel încât lucrarea în sine nu a înaintat deloc.

Ce beneficii aduce pasajul

Proiectul prevede realizarea a două pasaje rutiere supraterane pe direcţia inelului principal de circulaţie, de câte două benzi de circulaţie pentru fiecare sens.

Pasajele rutiere vor încadra zona de tramvai existentă şi menţinută la sol şi vor supratraversa Splaiul Unirii şi râul Damboviţa, precum şi intersecţia prelungirea Şoselei Mihai Bravu cu Calea Văcăreştilor. Pasajul de pe sensul Calea Văcăreşti - Mihai Bravu va avea o lungime de 675 de metri, iar cel de pe sensul Mihai Bravu - Calea Văcăreşti, una de 687 de metri.



Lucrarea va fi completată de amenajarea şi reconfigurarea intersecţiilor tronsonului inelului principal de circulaţie cu Splaiul Unirii şi cu Calea Văcăreştilor, precum şi de realocări şi reabilitări de reţele edilitare complexe. Valoarea investiţiei este de 28 de milioane de euro.