Clădirile cu bulină aşteaptă consolidarea: vezi starea clădirilor pe sectoare!
0Pericol În Bucureşti, în ultimii 20 de ani, din 2.000 de clădiri identificate cu grad seismic ridicat au fost consolidate doar 26. În ţară, multe dintre clădiri nu au fost nici măcar expertizate
De la cutremurul devastator din 4 martie 1977 s-au scurs 35 de ani. În tot acest timp, puţine au fost clădirile încadrate la risc seismic ridicat care au fost consolidate. În Bucureşti, din 2.000 de clădiri încadrate la risc seismic ridicat de către autorităţi , au fost consolidate doar 26. Majoritatea acestor clădiri au fost ridicate în perioada interbelică şi sunt situate în zona centrală a Capitalei. „Motivele pentru care clădirile cu risc seismic nu se consolidează îl reprezintă faptul că primăria nu a organizat un fond de apartamente de tranzit în care să se poată muta proprietarii cărora li se consolidează locuinţele, dar şi neîncrederea unora în aceste proiecte", susţine Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul".
De cealaltă parte, zeci de proprietari din centrul Capitalei s-au trezit cu casele ipotecate la Primărie şi cu obligaţia să plătescă zeci de mii de euro pentru consolidări „cu japca". Devizele umflate, licitaţiile fără înştiinţarea proprietarilor şi presiunile cu amenzi sunt câteva dintre metodele prin care operaţiunea „Bulina Roşie" a devenit noua naţionalizare.
Aeroportul Băneasa e "pe butuci"
În aceeaşi situaţie critică este şi Aeroportul Băneasa, care tocmai a fost modernizat parţial. „A fost efectuată o expertiză tehnică a celor trei corpuri de clădire, finalizată în februarie 2012, în urma căreia a rezultat încadrarea acestora în clasa de risc seismic 1. În consecinţă, au fost luate o serie de măsuri prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv anunţarea autorităţilor, precum şi demararea procesului de consolidare", au explicat oficialii care administrează aeroportul.
Primăria Bucureşti a decis în urmă cu doar câteva zile alocarea a 9 milioane de lei pentru anul acesta doar pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic încadrate în clasa I. Banii vor veni atât din bugetul municipalităţii locale cât şi din fondurile statului.
Un cutremur catastrofal vine după 2040
Autorităţile nu deţin o serie de date importante referitoare la aceste riscuri seismice, aşa cum se întâmplă în celelalte ţări din Occident. Singurul care ne linişteşte este Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului de Fizică a Pământului. "Un cutremur catastrofal nu va veni mai devreme de 2040. Iar casele nu au cum să se prăbuşească la un cutremur de 6 grade pe scara Richter, cum se poate întâmpla oricând", explică specialistul.
Risc pentru 43 de blocuri în Ploieşti
Nici autorităţile din alte oraşe nu au făcut eforturi mai mari pentru consolidarea clădirilor nesigure în caz de cutremur. În Ploiești, 43 de blocuri au fost expertizate și „etichetate" cu risc seismic I și II, din care doar unul a fost consolidat.
Cele mai multe dintre blocurile nesigure, construite în anii ‘60, se află în zona Nord (20 de imobile), iar restul în Sud - Eminescu, Cina şi Democraţiei. Și Tribunalul Prahova stă să cadă la un cutremur și este catalogat cu risc seismic de gradul I. Clădirea este monument istoric și a fost construită între anii 1934-1946. Lucrările de consolidare vor începe abia anul acesta cu bani de la Banca Mondială.
Zeci de clădiri cu probleme, o singură bulină
În Piteşti, peste 80 de blocuri şi clădiri construite înainte de 1977 ar putea deveni grămezi de moloz la un cutremur mai mare de 6 grade. Informaţia circulă de câţiva ani pe surse, pentru că, în realitate, din cauza lipsei banilor, nicio expertiză seismică nu a fost făcută. „Nu a venit nicio asociaţie de proprietari să ne solicite bani pentru consolidarea vreunui bloc. În caz de cutremur mare, cele mai expuse sunt clădirile construite înainte de 1977, dar nu poate fi exclusă nici varianta ca şi cele noi să fie afectate", ne-a spus Emilian Nechita, directorul executiv al Direcţiei Tehnice de Urbanism din cadrul Primăriei Piteşti. Cu toate că numărul clădirilor piteştene cu risc este unul mare, doar una singură a fost expertizată şi a primit „bulina roşie", respectiv cea a Poştei Vechi, din centrul oraşului, unde îşi are sediu compania Romtelecom. Expertiza a fost făcută la solicitarea companiei. La Braşov sunt opt clădiri care au fost expertizare şi marcate cu bulină roşie. Toate sunt proprietate privată şi situate în centrul istoric. Clădirile au maximum două etaje şi mansardă şi ar trebui consolidate pe banii proprietarilor.
Au contribuit Dana Mihai, Simona Suciu şi RALUCA NICULA
Gheorghe Mărmureanu anunță un CUTREMUR între 6 şi 7 grade în România