Cimitirul Bellu pus de europeni pe harta turismului

Cel mai cunoscut cimitir bucureştean poate fi bifat de vizitatori pe harta obiectivelor cultural-turistice europene.

Locul de odihnă veşnică, lăsat moştenire Bucureştiului de baronul Barbu Bellu, s-a alăturat celorlalte 83 de asemenea aşezăminte din Spania, Cehia, Polonia, Suedia sau Italia.

Considerat Panteon Naţional al României, unde odihnesc mari oameni de stat, boieri, bancheri, domnitori, artişti şi scriitori, Cimitirul Bellu este un loc exclusivist.

La nivel naţional, ocupă locul doi ca notorietate, după Cimitirul Vesel de la Săpânţa. În lume, se alătură în lista celor mai celebre: „Pere-Lachaise“ din Paris, „Cimitirul Vechi al Evreilor“ din Praga, „Highgate“ din Londra sau „Zentralfriedhof“ din Viena, „Bellu“ oferă Europei un adevărat muzeu de sculpturi şi lucrări de arhitectură de marcă.

La solicitarea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bucureşti, care din iunie a devenit membru cu drepturi depline în Associations of Significant Cemeteries in Europe (ASCE), locul de pomenire din Capitală va putea fi vizitat de grupurile de turişti. „ASCE doreşte ca prin statutul său să atragă atenţia cetăţenilor europeni cu privire la valorile culturale şi istorice pe care cimitirele reprezentative le adăpostesc şi la protejarea acestora“, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei.

Asociaţia în care a fost inclus cimitirul buucreştean are 118 membri în 98 de oraşe din 22 de ţări, respectiv Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Norvegia, Ungaria, Portugalia, Rusia, Serbia-Muntenegru, Slovenia, Spania, Elveţia, Marea Britanie şi Suedia.

Cimitirul Bellu, unul dintre cele mai mari cimitire din România, unde sunt înmormântate multe personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, se întinde pe un teren donat administraţiei în 1853 de către baronul Barbu Bellu şi a fost deschis în 1858. În cimitir se află cele mai importante lucrări funerare ale marelui arhitect Ion Mincu, între care mausoleul Ghica şi cel al Cantacuzinilor, capelele Christian Tell, Pache Protopopescu, Antonescu şi Lahovary.

Mormintele scriitorilor Ion Luca Caragiale şi Mihail Sadoveanu

Cine doarme aici

Printre personalităţile înmormântate în Cimitirul Bellu sunt Mihai Eminescu, Barbu Catargiu, Toma Caragiu, prinţul Ion D. Bibescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Maria Tănase, Constantin Tănase, Petre Ispirescu, Titu Maiorescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu, lulia Haşdeu, Mina Minovici, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Alexandru Odobescu, Anda Călugăreanu, Amza Pelea, Ioana Radu, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu.

Scurt istoric

Loc de odihnă veşnică pentru marile personalităţi ale istoriei şi culturii moderne ale României, Cimitirul Bellu a luat fiinţă în urmă cu 150 de ani, ca urmare a  generoasei donaţii făcute de baronul Barbu Bellu (1825-1900). Fost ministru al Culturii şi al Justiţiei, baronul Bellu a dăruit Consiliului Orăşenesc al Bucureştiului, din acel timp, o suprafaţă de 17 hectare de grădină, pentru a se amenaja un cimitir al Capitalei. Cimitirul a fost aproape devastat în anii 1990-1995, când foarte multe morminte au fost jefuite, spun istoricii.