Ce spun preoţii despre Halloween, sărbătoarea care celebrează morţii: este sau nu privită ca un păcat transformarea oamenilor în monştri

Pe 31 octombrie, oameni din toată lumea îşi iau costumele din dotare, îşi pun măşti şi se transformă în fel de fel de persoanje supranaturale care acaparează pentru câteva ore pământul. „Adevărul“ vă spune ce părere au preoţii despre această sărbătoare şi ce reprezintă, de fapt, Halloween-ul.

Ca în multe ţări ale lumii, România celebrează de ani buni noaptea morţilor sau a spiritelor care umblă libere la sfârşitul lunii octombrie pe pământ. De fapt, explică preoţii, această noapte de Halloween nu ar trebui tratată precum o sărbătoare pentru nu face altceva decât să transforme sfinţii în vrăjitori.

De unde vine Halloween-ul?

Iniţial, povesteşte preotul Eugen Tănăsescu, Halloween-ul apare în Biserica Romano-Catolică ca o mutare a practicilor ortodoxe legate de sfinţi şi de cei adormiţi, făcută în 835 de către papa Grigorie al IV-lea. Pe atunci, se numea All Hallows' Evening şi în cadrul acestui eveniment se marca seara de dinaintea zilei de 1 noiembrie. În această noapte erau cinstite numele tuturor sfinţilor, iar o zi după aceasta, pe 2 noiembrie, se pomeneau numele tuturor celor morţi.

„Ideea se regăseşte şi la ortodocşi, atât prin Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), cât şi prin zilele de pomenire a celor adormiţi (Moşii de vară şi de iarnă, precum şi sâmbetele Postului Mare). Sub influenţa unor sărbători de origine celtică (Samhain, ţinută tot pe 1 noiembrie şi Convertirea celţilor la creştinism) seara de Halloween a încorporat valori păgâne şi denaturări creştine, rezultând un teribil sincretism, un fel de mix de valori de diverse origini, peste care s-a suprapus comercializarea de tip carnaval a simbolurilor. Căci, cu cât înglobezi într-un eveniment valori din diverse surse, creşte şi numărul de simboluri aferente, ceea ce contribuie la diversitatea produselor comercializate pe post de simbol: lanterna lui Jack (dovleacul decupat ca o faţă monstruoasă), costume de vrăjitori, vârcolaci sau scheleţi ambulanţi (aluzie la cei adormiţi) şi lista poate continua“, explică preotul Eugen Tănăsescu.

Părintele Constantin Stoica, reprezentantul Patriarhiei Române, susţine că obiceiurile puse în practică în noaptea de Halloween nu sunt tocmai folositoare şi mulţi părinţi se plâng de faptul că micuţilor nu le sunt insuflate valori şi tradiţii frumoase, româneşti. „Cred că sunt tradiţii folositoare şi tradiţii nefolositoare. Nu ştiu dacă este important să înfricoşăm pe cineva. Nu este vorba de păcat, dacă asta mă întrebaţi. Este vorba despre faptul că avem tradiţii româneşti foarte frumoase. Din păcate sunt mulţi părinţi care se plâng de aceste obiceiuri organizate de Halloween“, explică Stoica.

Afacere de succes

Astăzi, pe 31 octombrie, oamenii se costumează în fel de fel de personaje supranaturale şi participă la petreceri tematice în cadrul cărora bântuie vărjitori, fantome şi personaje supranaturale. Pe lângă aceste obiceiuri, sociologii susţin că, de fapt, sărbătoarea la de sfârşitul lunii octombrie are în spate şi o componentă economică importantă, în această perioadă fiind vândute foarte multe obiecte „înfricoşătoare“: măşti, costume, sânge artificial.