Ce se-ntâmplă cu femeile pe Mătăsari, strada plăcerilor vechi

În urmă cu trei ani, câţiva voluntari s-au hotărât să transforme în punct cultural o stradă cunoscută bucureştenilor mai degrabă pentru istoriile construite în jurul vânzătoarelor de plăceri din zonă. Acum „Femei pe Mătăsari“ înseamă altceva: e festivalul care îmbină firesc feminismul cel bun, cultura, istoriile mici şi buna dispoziţie.

Strada Mătăsari din Capitală e, în acest sfârşit de săptămână, epicentrul poveştilor şi a bunei dispoziţii, într-un firesc amestec de cultură, educaţie, modă, concerte şi jocuri. Ziua, în cadrul festivalului cultural-comercial „Femei pe mătăsari“ se pot găsi următoarele: gentuţe, eşarfe, căciuliţe, biju, băuturi şi tot felul de prăjiturele, păpuşele, păpuşei şi alte sculpturi, pietre vândute preţios şi tot felul de accesorii.

Dar nu-i vorba de consumism, nici măcar, aşa cum am fi tentaţi să credem, de exhibiţionismul clasic-hipsteresc. „Femei pe mătăsari“ înseamnă, la rigoare, schimbarea împlinită de femeile de pretutindeni. Femei care au depăşit limite, prejudecăţi, graniţe, realităţi. Adevăratele femei.

De pildă, în faţa micului cort improvizat de Societatea de Analize Feministe AnA, trecătorii, bărbaţi sau nu, sunt invitaţi, prieteneşte, să înţeleagă că prea puţine femei au dat, până acum, nume de străzi ori de locuri importante în acest Bucureşti patriarhal. Nu există, doamnelor!, o staţie de metrou cu nume de femeie. Se caută, nu cu înverşunare, dar, orişicât, cu atenţie mare, doamne cu nume şi prenume pe care planurile urbanistice le-au ignorat. Pe hârtii sunt scrise, negru pe alb, nume multe: de la Eliza Leonida, prima femeie inginer din lume, la Simona Halep, prima româncă şi cea de-a treia femeie în top WTA.

Se ridică probleme importante: „Vrei să curăţăm oraşul de mesajele sexiste şi homofobe?”, „Vrei să discutăm despre hărţuirea stradală?“. Şi, iată, se ajunge la o generoasă listă cu locuri periculoase pentru femei şi nu numai din Bucureşti: Ghencea, Parcul Copilului, Piaţa Naţiunile Unite, Universitate!, zona Baba Novac ori Cimitirul Ghica Tei. Şoseaua Viitorului e cel puţin nesigură pentru doamnele din Capitală.

Mai departe, între reclame decupate din ziare vechi şi standuri cu pălării şi alte acareturi, Fundaţia Tineri pentru Tineri încearcă să-i testeze educativ, ludic, pe trecători. Chiar şi reporterii acestui ziar au fost puşi la încercare de grupul de fete ce reprezintă fundaţia. Printre probe, se număra (dar nu s-a numărat), fixarea unui prezervativ pe întuneric, provocare unde staff-ul a reuşit un înspăimântător record de 17 secunde, ori comentarea unor prejudecăţi văzute şi auzite pe stradă.

Exemplu: la un interviu pentru angajare, dintre două candidate, aţi alege-o pe care are calităţi fizice mai proeminente, deci mai frumoase, ori pe care are demonstrează o pregătire mai bună? Şi, dacă aţi făcut greşeala să mergeţi pe confortul vizual al primei variante, vă veţi găsi, pentru cel puţin 15 minute sau cât de mult puteţi rezista, unui febril tir de argumente. Iar acestor fete nu le e teamă să apeleze, la nevoie, nici la psihanalize mici, nici la scenarii contrafactuale, stânjenitoare: „Şi dacă frumoasa-ţi dă ţeapă?“. „Tineri pentru tineri“ nu este înseamnă însă numai prezervative şi jocuri. Tinerii voluntarii ai acestei organizaţii le vorbesc cu ochii închişi altor tineri despre sănătatea reproducerii, planificare familială şi formarea abilităţilor privind viaţa de familie.

Pentru pasionaţii de poveşti vechi, Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, a pregătit traseul cultural „Povestea Mahalalei Mătăsari“. E vorba despre o serie de poveşti din Bucureştiul interbelic: despre primul tramvai electric din Bucureşti, poveşti despre mahalaua Mătăsari şi Obor, dar şi despre Târgul Moşilor, istorii despre negustori şi despre producătorii de mătăsuri, despre băcănii şi crâşme. Poveşti despre femei, librării şi primari. Punctul de plecare este Home Mătăsari (strada Mătăsari, numărul 17), iar traseul măsoară aproximativ 1 kilometru: străzile Mătăsari - Matei Elina Voievod - Matei Voievod - Agricultorilor - Bâlciului, cu retur pe strada Mătăsari.

„Fiecare mahala are un erou. Sau mai mulţi. Eroul are fişe la poliţie. Nu-i ştie nimeni drumurile, dar i le bănuie toată lumea. Eroul poartă în permanenţă la el un cuţit sau un revolver încărcat, sau şi un cuţit şi un revolver. Mahalaua îl admiră, iar femeile îl iubesc în taină. Pe lângă alte femei cu care trăieşte, eroul mahalalei are o amantă oficială, pe care o iubeşte cu pasiune şi violenţă. O iubeşte şi o bate. Ea îl iubeşte şi mai mult, pentru că în iubirea ei este şi admiraţie, şi respect. Se uită la el ca la o icoană, ca la un Dumnezeu şi ca la un diavol“, se poate învăţa în urma traseului-cultural A.R.C.E.N. la care mai puteţi participa duminică, 8 iunie, de la ora 14.00 şi de la ora 16.00. „Plimbarea se face şi pe ploaie, şi pe vânt, şi mai ales pe soare“, insistă ghizii.

În această atmosferă ce se străduieşte să imite aerul din Belle Époque, la Biserica „Iancu Vechi“ aflată pe aceeaşi stradă-depozitar de poveşti frivole, într-un grup restrâns, cochet, istoria personală se scrie cu alte cuvinte. Unei frumoase femei îmbracate în alb i se vesteşte că bărbatul este cap femeii, care are datoria de i se supune acestuia, fireşte, la bine şi la rău. Iar ea primeşte şi încuviinţează, că doar e ziua nunţii. Aşa merg lucrurile.

Totuşi, festivalul continuă. Pe durata „Femei pe Mătăsari“ se vor organiza work-shop-uri având diferite teme, ateliere, şedinţe foto, dezbateri, conferinţe pe teme civice şi sociale, o serie de trasee culturale pietonale gratuite prin Mahalaua Mătăsari. Totodată, va fi organizată şi o expoziţie de reclame cu produse cosmetice, utilităţi, dar şi anunţuri matrimoniale, culese cu grijă din ziare şi reviste din perioada 1870-1945, cursa de 250 m - ”Alergarea pe tocuri” şi cursa de biciclete ”Girls Ride”. Nu vor lipsi spectacolele de teatru - "...„Hai Iu Iu NU Hi You You”, un show marca Radu Afrim şi Vlaicu Golcea, subintitulat „concert remix-uri Maria Tănase”, în care actriţa Maia Morgenstern va interpreta în cheie personală una dintre melodii şi piesa "Moftul Român" cu Lari Georgescu de I.L. Caragiale. Pe fundal, atmosfera va fi acompaniată de Alexandra Uşurelu, LUCIA, We singing colours, Maria Casandra Hauşi, Brezze, Ţapinarii, Trupa Verde, Vali Umbră & Afo, Infinitu, Bean, Georgiana Manailă & Misteria Carpatica din Serbia şi prezenţa încântătoare a Marinei Voica.