Cât de dăunător este aerul pe care îl respirăm. Panourile din Capitală pentru monitorizarae calității aerului nu funcționează

În Bucureşti sunt amplasate trei panouri care monitorizează calitatea aerului respirat de locuitori. Sau cel puţin aşa ar trebui să fie pentru că din cele trei, nu funcţionează decât unul.

Amplasarea tabelelor electronice care analizează calitatea aerului care ajunge zilnic în plămânii noştri a fost o cerinţă a UE în momentul aderării României la comunitatea europeană, în 2007. Direcția de Monitorizare din cadrul Agenției de Protecţie a Mediului este cea care le-a montat şi le are în custodie.

Doar panoul din sectorul 6 funcţionează

Din cele trei panouri de monitorizare, unul în Piaţa Obor, altul la Universitate ş ice de-al treilea la intrarea în Parcul Moghioroş, în acest moment mai funcţionează doar unu. Cel de la Piaţa Obor nu mai furnizează date de trei ani, din cauza unor probleme tehnice.  Cel de la Universitate, a rămas fără curent electric în 2010 când lucrătorii de la Enel au secţionat cablul de alimentare al panoului informativ, în timpul unor lucrări la pasaj.

Singurul care merge este amplasat în intersecţia de la intrarea în Parcul Moghioroş dar, şi acesta urmează să fie scos din funcţiune, fără să se fi stabilit în prealabil un viitor amplasament, deoarece pe locul unde este acum va trece Magistrala 5 a metroului. Reprezentanţii Minsterului Mediului şi Pădurilor au explicat că respectivele panouri au fost achiziţionate încă din  2003 printr-un proiect PHARE.

Teoretic, aceste panouri ar trebui să indice permanent cotele pentru microgranulele de praf din atmosferă (PM 10), concentraţia de benzen şi monoxid de carbon provenite de la maşinile în trafic, precum şi dioxidul de sulf, oxidul de azot şi ozonul  produs de alţi factori poluanţi.   

Dintre aceşti factori de poluare, cel mai periculos, dar şi cel care depăşeşte constant valorile maxime admise, prin normative europene, este PM10. Pe înţelesul tuturor, vorbim despre microparticule de praf cu diametrul mai mic de 10 microni. Aceste pulberi, fiind atât de mici, pot ajunge până la ultimul nivel al alveolelor pulmonare, unde pot provoca sau declanşa afecţiuni respiratorii grave, cum ar fi astmul bronşic sau bronşita acută .

Deşi Uniunea Europeană nu permite ca un oraş de talia Bucureştiului să înregistreze valori mai mari de 20 de micrograme pe metru cub în mai mult de 35 de zile pe an, în primele şase luni ale anului s-au  înregistrat  95 de zile cu valori peste standardele admise. Un studiu al Asociaţiei Ecopolis din 2011 relevă faptul că în Bucureşti s-au înregistrat depăşiri de peste cinci ori ale cantităţii maxime admise pentru PM10.

Singurul sistem de contracarare ale acestei probleme, ar trebui să fie spaţiile verzi, capitol la care nu stăm prea bine.  Dacă până acum un an, aveam doar opt metri pătraţi de spaţiu verde (cu tot cu cimitire) pe cap de locuitor, prin normative Cadastrului Verde din Bucureşti  prin care Pădurea Băneasa a trecut în spaţiul intravilan, am ajuns ca fiecăruia dintre noi să-I revină 21 de metri pătraţi de spaţiu verde.

În opinia lui Dan Triufu, preşedintele EcoCivica, chiar şi atunci când funcţionează aceste panouri indică alte valori decât cele care ar trebui: “pentru benzen şi PM10 nu sunt cele reale pentru că filtrele de la cele opt staţii de colectare a datelor  sunt uzate şi nu există fonduri suficiente pentru a le schimba”. Tot el a mai declarat că, din cauza particulelor de PM10 mii de bucureşteni mor în fiecare an.