Capitala, invadată de şobolani, căpuşe şi ţânţari. Locatarii deratizează periodic, cu bani proprii

Capitala a fost invadată de şobolani, căpuşe şi ţânţari după ce procesul de deratizare a fost întârziat din cauza tergiversării discuţiilor despre buget, care a fost aprobat abia astăzi. În cartierul Militari, rozătoarele au săpat galerii şi au urcat până la etajul patru în mai multe clădiri, iar oameniilor aproape că le este frică să mai deschidă uşa apartamentelor.

”Nimeni nu face nimic. Nimeni nu ia nicio măsură. Noi cei care am fi dispuşi să plătim din propriile fonduri pentru o deratizare şi pentru a astupa galeriile, pentru că degeaba facem deratizare dacă nu astupăm galeriile, nu suntem luaţi în calcul”, a spus o locatară pentru Antena 1.  

 ”S-au constituit comunităţi aici de care nu putem scăpa prea uşor pentru că în structurile de rezistenţă de la subsol s-au făcut nişte galerii unde greu putem avea acces. Deratizăm periodic, cu banii proprii”, spune un alt locatar.

De altfel, miercuri seară consilierii au votat bugetul pentru deratizare. Planul de deratizare şi dezinsecţie pentru Bucureşti a fost aprobat cu 51 de voturi „pentru” şi o abţinere.

Însă decizia vine după o întârziere faţă de perioada în care ar fi trebuie să se facă deratizările şi dezinsecţiile.

 6,7 milioane lei va fi costul total al deratizării şi dezinsecţiei în Capitală în acest an şi acţiunile vor avea loc din luna iunie până în luna noiembrie, a anunţat primarul Nicuşor Dan.

Medic: "Numărul de cazuri cu înţepături de căpuşe, a început să se înmulţească''

"Din punctul meu de vedere, aş pune pe primul plan căpuşele, pentru că deja, numărul de cazuri a început să se înmulţească. Vin persoane înţepate de căpuşe în Bucureşti, din preajma Bucureştiului, unele dintre ele sunt mai inspirate, să spun aşa, şi păstrează căpuşele şi le putem face analiza, să vedem dacă sunt infectate sau nu. Altfel, trebuie să primească tratament cu antibiotic şi să facem analizele după o perioadă de timp, când, dezvoltă sau nu dezvoltă anticorpi şi să facem un diagnostic retrospectiv. Ele transmit, de asemenea şi bartoneloza care este destul de frecventă şi la  animale, mai puţin la om, cu speciile existente pe teritoriul nostru, dar este un pericol pentru câini în special.”, a declarat Carmen Creţu, medic primar parazitologie.