Capitala aderă la Reţeaua oraşelor sănătoase. Condiţia: să facă mai multe piste de biciclete şi spaţii verzi

Piste civilizate pentru biciclişti, spaţii verzi, baze sportive, facilităţi pentru cei cu dizabilităţi şi chiar acoperişuri verzi sunt câteva dintre lucrurile pe care Bucureştiul trebuie să le aibă în următorii cinci ani pentru a intra în Reţeau oraşelor sănătoase din Europa, la care a aderat.

Primarul Capitalei Sorin Oprescu a primit, vineri, diploma de aderare a municipiului Bucureşti la Reţeaua oraşelor sănătoase din Europa a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Diploma i-a fost înmânată de directorul Diviziei politică şi guvernare pentru sănătate şi bunăstare pentru Europa din OMS, Agis Tsouros.

„Bucureştiul devine astazi 'un oraş sănătos', un partener care îşi ia angajamentul să implementeze strategiile europene pentru susţinerea calităţii sănătăţii locuitorilor săi. Oraşul vostru se alătură astfel celorlalte oraşe care recunosc nu doar importanţa funcţionării serviciilor de sănătate, ci şi importanţa celorlalţi factori în menţinerea stării de sănătate a oamenilor“, a declarat Agis Tsouros.

El a completat spunând că, chiar dacă serviciile de sănătate funcţionează optim, ele contribuie în proporţie de doar 25% la starea de sănătate a populaţiei, restul 65% fiind reprezentat de calitatea mediului din punct de vedere social şi fizic, educaţie, locuinţe, cultură, transport.

„Bucureştiul este astăzi un oraş care îşi ia un angajament public în faţa partenerilor europeni pentru că doreşte să continue şi să întărească viziunea pe care o are de a face un oraş modern care să sprijine sănătatea din toate punctele de vedere şi să se alăture astăzi altor oraşe - Manchester, Barcelona, Viena, multe oraşe din Europa care au o viziune de a merge în această direcţie. Un oraş sănătos este unul interactiv, care îşi implică cetăţenii“, a mai spus Tsouros.

Ce angajamente îşi ia Bucureştiul

Primarul General, Sorin Oprescu a spus că, odată cu integrarea în Reţeaua oraşelor sănătoase, Bucureştiul îşi ia o serie de angajamente, care au ca scop creşterea calităţii vieţii bucureştenilor.

„Printre aceste angajamente se numără: dezvoltarea infrastructurii educaţionale, a infrastructurii sportive, dar şi a infrastructurii medicale, atât în ceea ce priveşte componenta de prevenţie-educaţie, cât şi în ceea ce priveşte tratamentul. De asemenea sunt vizate creşterea şi întreţinerea spaţiilor verzi, crearea unor piste civilizate pentru biciclete şi crearea de noi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi“, a declarat Oprescu.

Potrivit edilului, în prezent, aproximativ 8 la sută dintre bucureşteni se deplasează cu bicicleta, iar pistele vor fi refăcute "în condiţii civilizate".

„Vom crea un sistem coerent, nu aşa cum s-a făcut în anii 2006 - 2007, nu din cauza neapărat a primarului, ci din cauza dorinţei de a accede la a intra în UE. Aceste piste vor fi şi pe carosabil. Este vorba de educaţia şoferilor, în primul rând, când o să îi vadă şi pe biciclişti. Au venit să îmi spună unii că sunt prea mari pistele de pe Calea Victoriei, alţii că nu sunt suficiente“, a afirmat Oprescu.

Referindu-se la spaţiile verzi, Sorin Oprescu a spus că acestea s-au extins, de la 16 metri pătraţi pe cap locuitor, în 2008, la 26 de metri pătraţi.

„După analiza cadastrului verde încheiată în urmă cu doi ani, fără inventarierea spaţiilor verzi din privat, erau 26 metri pătraţi pe cap de locuitor. Cum locuitorii Capitalei nu au scăzut, ci, din contră, au crescut, rămâne să mergem în continuare pe amenajarea spaţiilor stradale“, a mai spus edilul.

Rezultatele, în 10-15 ani

La rândul lui, Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), şi-a exprimat speranţa că mai multe oraşe din România se angajează să devină mai sănătoase.

„Impactul acestui angajament se va vedea în sănătatea populaţiei din Bucureşti în cinci, zece, cinsprezece ani. Asta o vor arăta studiile şi statisticile“, a adăugat Arafat. .

Invitaţia de aderare la Reţeaua oraşelor sănătoase din Europa i-a fost adresată lui Sorin Oprescu în mai 2013, cu prilejul unei întâlniri cu membrii biroului OMS la Copenhaga.

Reţeaua cuprinde aproximativ 90 de oraşe din 30 de ţări europene, scopul acesteia fiind de a plasa sănătatea în agenda politica, economică şi socială a guvernării acestor oraşe.