Calea Victoriei, vedeta unui articol publicat în faimosul New York Times, în anul 1928
0Un jurnalist american a descris Calea Victoriei ca fiind zona cea mai importantă a Capitalei. Povestea romanţată a „punctului zero“ al ţării noastre a fost doar punctul de pornire în unul din primele articole despre Bucureşti care s-au scris în New York Times.
„Bucureştiul are strada sa principală, numită Calea Victoriei, sau Strada Victoriei, în urma succesului trupelor române în Războiul ruso-turc din anii 1877-1878", aşa începe articolul publicat în New York Times la sfârşitul anilor 1820. Serpentina care trece chiar prin inima oraşului este doar un pretext pentru a descrie situaţia politico-economică a ţării noastre din acea perioadă. „Nu contează în ce direcţie o apucă persoana care vizitează Bucureştiul, drumurile te îndreaptă, inevitabil, către Calea Victoriei, ca şi cum un magnet invizibil de sub trotuar te-ar ţine departe de alte zone", spune jurnalistul.
Americanii anilor 1930 au aflat din articol că toate lucrurile importante din Bucureşti se găsesc pe Calea Victoriei. Palatul regal, clubul militar, poşta, cele mai bune magazine, cafenele, restaurantele de lux, acestea sunt doar câteva dintre elementele care întregesc tabloul romanţat al zonei. Sunt amintite orele de promenadă - înainte de prânz şi după cină, dar şi prezenţa ofiţerilor îmbrăcaţi în haine militare, la tablou adăugându-se cele mai frumoase fete: „Nu este de mirare că vizitatorii din alte ţări pur şi simplu nu pot sta departe de acest loc".
Pretextul descrierii celui mai important loc al Bucureştiului acelor vremuri permite jurnalistului să spună mai multe despre ţara noastră, despre situaţia socială . La capitolul „limba română", jurnalistul care a publicat articolul în anul 1928 spune: „Limba română este ciudată. Dacă citeşti ziarele şi dacă studiezi, pe scurt, regulile gramaticale, te poţi înşela. Limba română este o combinaţie de elemente slave şi latine, cele din urmă moştenite de la cuceritorii romani. Sunt şi cuvinte care seamănă cu limba turcă, dar şi altele cărora doar un expert le-ar putea studia provenienţa.Este foarte posibil ca vizitatorii străini să nu înţeleagă nici măcar o singură propoziţie în limba română".