Bucureştiul nevăzătorilor are doar 800 de metri
0Marcajele tactile pentru nevăzători sunt amplasate doar în marile intersecţii sau în dreptul unor treceri de pietoni. Cele mai mari probleme cu care se confruntă orbii din Capitală sunt semafoarele sonore şi staţiile RATB şi de la metrou care nu au semnale sonore care să anunţe venirea trenurilor în staţie.
Persoanele nevăzătoare care locuiesc în Capitală se confruntă zilnic cu obstacolele Bucureştiului, precum canalele descoperite, gropile şi maşinile parcate neregulamentar pe trotuare. Astfel, lipsa multor indicatoare speciale le îngrădeşte libertatea de a circula pe străzi, iar plimbările sau ieşitul din casă devine o adevărată aventură.
Facilităţile pentru nevăzători sunt în număr destul de mic şi constau doar în marcajele tactile din intersecţii şi de la trecerile de pietoni. „S-au făcut, în ultimul timp, multe marcaje denivelate. Problema este că sunt din plastic şi e posibil să nu reziste, precum cele din Spania care sunt din beton, dar probabil era vorba de nişte bani“, a explicat Constantin Tomina, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor.
Semafor vocal, doar la Vatra Luminoasă
Cea mai mare problemă o reprezintă, însă, semnalele vocale inexistente în staţiile RATB şi la metrou. După ce traversează în regulă intersecţia, ghidaţi de marcajele tactile, nevăzătorii nu mai sunt în aceeaşi siguranţă dacă vor să coboare la metrou, iar dacă reuşesc tutuşi, pe peron nu vor fi anunţaţi ce tren urmează. „La metrou nu avem nimic. Ar trebui ca înainte de scări să existe ceva denivelat care să-i anunţe că urmează treptele, iar la sfârşitul scărilor de asemenea, o bordură“, a mai explicat Tomina.
Nici în staţiile de autobuz liniile nu sunt anunţate, iar semafoare vocale sunt într-o singură zonă, la Vatra Luminoasă. Cât despre alte probleme cu care se confruntă nevăzătorii, Tomina spune că cea mai mare este tăierea din banii pentru însoţitori. Cei de gradul I ar trebui să iasă din casă doar cu un însoţitor. „Mulţi vor însă să fie independenţi, dar principala problemă sunt banii. Luna aceasta am rămas cu 460 de lei, bani pentru însoţitori, ceea ce este foarte puţin“, a mai spus preşedintele Asociaţiei despre problemele persoanelor fără vedere.
Marcaje tactile în 95 de locaţii
Până în prezent, Primăria Capitalei a realizat marcaje tactile pentru nevăzători în 95 de locaţii, pe 13 artere ale Capitalei. Aceste marcaje au în jur de patru metri lungime şi împrejmuiesc toată trecerea de pietoni. Dacă aceste marcaje se găsesc la ambele capete ale trecerii de pietoni, ar însuma aproximativ 800 de metri.
În urma identificării celor mai periculoase treceri de pietoni, Primaria Generala a creat în 64 dintre acestea sisteme de avertizare luminoasă care să-i pună în alertă pe şoferi.
A căzut într-un canal al Romtelecom
Manolache Coşmiţă, un nevăzător din Capitală, şi-a dislocat umărul după ce joia trecută a căzut într-un canal fără capac. Compania Romtelecom recunoaşte că respectivul canal de aparţine însă „aruncă pisica“ în curtea hoţilor de fier vechi.
„Căminul de telecomunicaţii aparţine Romtelecom, iar incidentul a avut loc exact când o echipă a companiei se deplasa la faţa locului pentru înlocuirea capacului furat“, a declarat Cristina Popescu, general manager al Romtelecom. Nevăzătorul se gândeşte însă dacă va da sau nu compania în judecată. Părerea avocaţilor este că acesta ar avea câştig de cauză.
„Dacă acel canal nu era acoperit şi era pe o porţiune destinată pietonilor, compania care îl deţine poate fi declarată vinovată în instanţă. În astfel de cazuri, poate cere daune de maximum 10.000 de lei, însă e posibil să primească doar 1.000 de lei, 1.500 sau 2.000“, a explicat avocata Beatrice Comăniceanu.