Bucureştiul candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat ieri un proiect de hotărâre privind depunerea candidaturii municipiului Bucureşti la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

Bucureştiul trebuie să treacă mai întâi printr-o competiţie naţională, la care mai participă oraşele Cluj-Napoca,Timişoara, Iaşi, Arad şi Craiova (care şi-a anunţat deja mascota - prazul). Competiţia naţională se deschide în 2015.

Titlul de Capitală Culturală Europeană este considerat unul de natură să schimbe cu totul viaţa unui oraş şi să-i marcheze viitorul, procesul de accedere la acest titlu începând cu şase ani înainte. Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea oraşelor care au fost capitale culturale europene, printre beneficii se numără creşterea turismului în medie cu 12 procente în anul respectiv, a venitului regional prin proiectele culturale desfăşurate, a venitului oraşului, precum şi relansarea imaginii acestuia.

Alte beneficii sunt reprezentate de refacerea infrastructurii culturale, prin faptul că spaţiile culturale noi şi cele renovate rămân parte din infrastructura oraşului, şi de îmbunătăţirea cooperării între cetăţeni şi autorităţi.

Ultimul oraş din România ales Capitală Culturală Europeană a fost Sibiu, în 2007. În 2014, titlul de Capitală Cultură Europeană este deţinut de Riga, capitala Letoniei şi de Umeå, un orăşel suedez de 70.000 de locuitori.

Comisia Europeană, forul care hotărăşte atribuirea titlului de Capitală Cultură Europeană, menţionează că mai important decât aspectul oraşului la data depunerii candidaturii este planul de dezvoltare, specificat în formularul de reprezentare. În ultimul timp, Comisia Europeană a atribuit titlul de Capitală Culturală Europeană unor oraşe mici. O excepţie a fost Istanbulul, care în 2010 a împărţit statutul de capitală cu oraşul Pécs, din Ungaria.

Titlul de Capitală Culturală Europeană 2007 a schimbat faţa Sibiului