Bucureştenii la fast food. Peste 65 de milioane de euro cheltuite pe pizza, shaorma şi mâncare chinezească

Deşi pot fi considerate afaceri de bani mărunți, după cum spun cei care activează în aceste segmente, de maximum câteva milioane de euro în cazul liderilor pieței, când sunt raportate la volum, nu par deloc insignifiante.

Bucureştenii comandă zilnic 25.000 de shaorme, 10.000 de pizza şi 500 de pachete cu mâncare chinezească. Cele trei sortimente aduc încasări anuale de aproximativ 65 de milioane de euro. Cea mai populară mâncare de tip fast food este, aşadar, shaorma, potrivit unei estimări făcute de Capital. Cei mai mulţi bani scot din buzunar pentru mâncarea chinezească, în schimb.

Aproximativ 6% din populaţie mănâncă la fast food, conform studiului Herbalife „Atitudini și comportamente în stilul de viață al românilor“.

Cea mai scumpă shaorma din oras costă 16 lei şi se vinde în Centrul Vechi, dar aici se vând şi cele mai multe, informează Capital. Bucureştenii scot din buzunar, în medie, 14 lei pentru o shaorma. Având în vedere faptul că se vând aproximativ 25.000 pe zi, se ajunge la o piaţă de aproape 29 milioane de euro anual.

Pizza, preferată pentru livrările acasă

Numărul livrărilor zilnice de pizza se ridică la 10.000 în fiecare zi, estimează aceeaşi sursă. Marea majoritate sunt comandate de la Jerry’s Pizza, Trenta Pizza, Pizza Hut Delivery (PHD) , Presto Pizza şi Cuptorul cu Lemne, aproape 90% din toate comezile de pizza. Piața livrării de pizza la domiciliu este estimată la 25-30 de milioane de euro, în condițiile în care valoarea medie a unei comenzi este de 35-43 de lei.

În cazul mâncării chinezeşti, bucureştenii cheltuie mai mult pentru o comandă. Estimativ, se comandă anual mâncare chinezească în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, în condițiile în care în cazul unei livrări la domiciliu comanda medie este de 60 de lei, față de 25 de lei în cazul restaurantelor.

Potrivit managerului Wu-Xing, restaurantul preimeşte circa 12.000 de comenzi pe lună, cele mai multe la unitatea din nordul Capitalei. „Comanda este puțin mai mare la livrările făcute la domiciliu în weekend și seara. Plus că acasă se fac comenzi șapte zile din șapte. Spre comparație, angajații alocă un buget mai mic pentru livrările la birou“, explică Mogodici, menționând că raportul este de 60% la 40% în favoarea livrărilor la domiciliu.

Deși sunt persoane tinere, cu venituri medii și superioare, clienții sunt conservatori.

Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Bucureşti