Bucureştenii, la „acul” ţânţarilor. Ce ne sfătuieşte un expert biolog de la Institutul Cantacuzino
0Alexandru Vladimirescu, şeful Laboratorului de Entomologie medicală, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino” şi totodată, Doctor în Biologie, a vorbit, pentru „Adevărul” la ce pericole ne supunem în această perioadă din cauză că dezinsecţia în Capitală a fost întârziată din varii motive dar şi cum să ne ferim de ţânţari.
Concret, la începutul anului 2019, Primăria capitalei a delegat contractul pentru combaterea ţânţarilor Companiei Municipale Eco Igienizare Bucureşti, invocând un studiu de oportunitate aprobat de Consiliul General potrivit căruia „prestarea acestui serviciu de către compania municipală este mai eficientă”. Contractul dintre Primăria Generală şi Eco Igienizare este semnat însă abia în data de 14 iunie, fiind invocată întârzierea cu care a fost aprobat bugetul Capitalei.
„Rezultatele întârzierii campaniei de dezinsecţie în Capitală deja se văd. O nouă generaţie de ţânţari este la apogeul ciclului de viaţă, mai ales că unele specii de ţânţari au apărut deja din luna aprilie a acestui an”, arată specialistul de la Institutul Cantacuzino, entomologul Alexandru Vladimirescu.
Condiţii favorizante pentru înmulţirea ţânţarilor
„Apa este elementul cel mai important. În ciclul de viaţă al ţânţarului, dezvoltarea acestuia, în cea mai mai mare parte a ei (stadiile de larvare şi de pupă), se întâmplă în apă. În ape foarte adânci, ca lacurile adânci sau şanţuri adânci, larvele de ţânţari nu pot să supravieţuiască, pentru că ele au nevoie să respire aer. Bălţile mici, cu apă puţin adâncă şi bălţile cu apă stătută, cu sau fără vegetaţie, precum şi zonele de mlaştină sau băltire a apei sunt cele care favorizează dezvoltarea larvelor. În zona oraşelor, subsolurile blocurilor constituie, de asemenea locuri propice pentru dezvoltarea acestor mici vietăţi periculoase”, arată Vladimirescu.
Pe lângă lacuri şi bălţi, zone preferate de către ţânţari sunt şi subsolurile imobilelor. „Dacă subsolurile blocurilor sunt inundate pot deveni locuri predilecte pentru dezvoltare larvară. Căldura grăbeşte ciclul de dezvoltare al ţânţarului. Oamenii care locuiesc la curte să aibă grijă să nu aibă vase sau alte recipiente în care să băltească apa, pentru că acelea sunt zone foarte bune pentru dezvoltarea larvelor de ţânţari.”, mai punctează expertul.
Virusul West Nile
Prima epidemie în România a avut loc în anul 1996, când opt sute de oameni s-au îmbolnăvit. „Atunci, mortalitatea a fost de 5%. Virusul West Nile este transmis de mai multe specii de ţânţari, dar în special de ţânţarul comun, cel pe care îl găsim şi în subsolurile blocurilor”, mai spune specialistul.
Ţânţarul tigru este o specie invazivă, care nu exista în România până în anul 2012. „Această specie de ţânţar provine din Asia şi a colonizat Europa, pentru prima dată, în zona Italiei. A fost adus în Europa cu ajutorul plantelor tropicale, acel bambus răsucit, pe tije şi pe tulpini erau prinse ouă de ţânţar tigru, sau cum mai e numit ştiinţific, „Aedes albopictus”. El are un loc preferat de depunere a ouălelor şi anume în anvelopele uzate, pentru că ele reţin foarte bine apa de ploaie. Când a început importul de anvelope uzate în Europa de Est, a avut loc şi importul acestei specii de ţânţari. Din 2012, acesta s-a înmulţit la noi, în ţară, iar în prezent, este, practic omniprezent aici”, precizează omul de ştiinţă.
Ce boli transmit ţânţarii
Oamenii, în general, ştiu puţine lucruri despre modul de transmitere a virusului West Nile sau că ţânţarii transmit şi virusul chikungunya, ale cărui simptome, până la un punct, sunt asemănătoare virusului West Nile, care dă dureri de cap (encefalite) puternice. Mai mult, ţânţarii transmit şi Dirofilaria, viermişori care pot produce uneori boli grave la om, dar mai des la animalele de companie, boli vasculare, spre exemplu.
Momentan, nu sunt semnale că am avea prezent virusul Chikungunya.
Cum ne protejăm
Ţânţarii „atacă” şi câinii, aşadar stăpânii trebuie să îi protejeze cu zgărzi repelente. Specialiştii recomandă să se evite zonele unde ţânţarii sunt numeroşi sau unde nu s-au făcut tratamente de dezinsecţie. Copiii mai mici de trei ani pot fi protejaţi cu produse pe bază de extracte vegetale, care nu au o concentraţie toxică. Brăţările repelente, cu citronella pot fi eficiente dar depinde de gradul de infestare cu ţânţari, mai atrage atenţia Vladimirescu, care îi sfătuieşte pe oameni ca atunci când merg într-o zonă unde ştiu că sunt ţânţari, să poarte haine lungi şi să folosească repelenţi cu concentraţie mare dar să fie atenţi la substanţa activă, care nu trebuie să fie aplicată pe răni sau pe pielea inflamată.
Pentru a fi în siguranţă acasă, specialistul ne recomandă să avem plase la geamuri, să folosim pastille cu insecticid, precum şi folosirea uleiurilor aromatice, pe bază de lavandă sau ulei de crizantemă.