Biserica Curtea Veche şi Casa de Piatră a lui Udrişte Năsturel, două locuri pentru care merită să te întorci din drum

Casa de Piatră de la Herăşti, din judeţul Giurgiu, şi biserica Curtea Veche, din Capitală, sunt două construcţii care emană istorie prin fiecare colţişor. În urmă cu sute de ani, prin lăcaşul Curţii Domneşti au păşit cei mai importanţi domnitori ai Ţării Româneşti, iar Udrişte Năsturel a ridicat o casă specială, construită în întregime din piatră.

La numai 30 de kilometri de Bucureşti, în judeţul Giurgiu, se află un monument impresionant, care ascunde între pereţii de piatră o felie din istoria României. Casa de Piatră Udrişte Năsturel este singurul monument de arhitectură civilă românească, de la începutul secolului al XVII-lea, construit în întregime din piatră şlefuită.

Udrişte Năsturel a fost un cărturar vestit în epocă, cumnatul domnitorului Matei Basarab şi omul care a lăsat în Hereşti cea mai importantă bijuterie arhitecturală pentru vizitatori şi pentru localnici, un conac construit exclusiv din piatră, atât la exterior, cât şi la interior.

Satul cu palatul, mândria localnicilor

Povestea monumentului de piatră a început în secolul al XVII-ea, atunci când Udrişte Năstrurel s-a întors dintr-o călătorie pe care o făcuse în Italia. La întoarcere, şi-a construit o casă specială, în comparaţie cu restul locuinţelor din zonă, atât în ceea ce priveşte design-ul, dar şi materialul folosit la ridicarea clădirii. Majoritatea caselor de la începutul secolului al XVII-lea, din Giurgiu, erau construite din chirpici, iar în momentul în care în sat a „răsărit“ o casă de piatră bucuria şi mirarea sătenilor au fost nemărginite.

După ce a fost ridicată, casa a devenit proprietatea comunităţii din Hereşti, iar mândria sătenilor creştea de la o zi la alta. La început, Herăştiul era cunoscut ca „satul cu palatul“, după care s-a ajuns să se vorbească despre „satul cu muzeu“. Monumentul are trei nivele, pivniţă, parter şi etaj, iar saloanele, holurile şi scările interioare dau o notă de originalitate şi farmec întregului ansamblu monumental.

Alături de casă s-a construit şi o biserică de piatră, ctitorită de soţia boierului Udrişte Năsturel, Elena, iar în secolul al XIX-lea casa a fost cumpărată de boierii Stolojan care au locuit o perioadă în casă, după care şi-au construit un conac în apropiere.

Cea mai veche biserică din Capitală se află în centrul oraşului

Biserica Curtea Veche, din Centrul Vechi al Capitalei, pe strada Franceză nr. 33, este cea mai veche biserică de pe suprafaţa Bucureştiului şi singura care a fost lăcaşul de cult al Curţii Domneşti, acolo unde au fost unşi mai mulţi domni ai Ţării Româneşti, din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea. Matei Basarab, Mihai Viteazul, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu sau Alexandru Ghica s-au numărat printre cei „unşi“. Cei care au ctitorit lăcaşul de cult sunt domnitorul Mircea Ciobanu, îngropat în biserică în anul 1599, şi fiul său, Pătraşcu Vodă.

În anul 1847, biserica a fost supusă unei grele încercări, fiind distrusă parţial de un incendiu. Construcţia a fost refăcută în stil neogotic după planurile arhitectului austriac J. Schlatter, pictura fiind refăcută de Constantin Lecca. Biserica şi-a recăpătat aspectul originar după ce a fost restaurată de arhitectul Horia Teodoru între anii 1928-1935.