Atenţie, Pasajul Basarab va atrage mai mult trafic!
0EXCLUSIV Construirea masivă de poduri şi parcări publice în interiorul oraşului vor agrava în loc să rezolve problema traficului bucureştean, susţin specialiştii din Primăria Vienei. Atât măsurile actuale cât şi cele de viitor pe care le aprobă municipalitatea bucureşteană sunt total opuse faţă de soluţiile cunoascătorilor din capitala austriacă.
Vestea că iarna aceasta Primăria Capitalei va inaugura Pasajul Basarab şi că va da startul la lucrările la parcajele subterane a venit ca o gură de aer pentru şoferii bucureşteni. Speranţa că aceste construcţii vor duce la decongestionarea traficului este însă spulberată de specialiştii în transporturi din cadrul Primăriei Viena. Aceştia susţin că atât podurile, cât şi locurile de parcare nu sunt decât magneţi pentru maşini.
„Moda aceasta cu podurile era prin 1960 şi era cât pe ce să urmăm şi noi valul, dar, din fericire, am ales să milităm pentru renunţarea la maşinile personale şi să încurajăm transportul public. Multe administraţii, chiar şi cea de la Praga, au optat pentru pasaje, iar acum realizează că nu au fost o soluţie”, a spus inginerul Bernd Skoric, şeful departamentului Urbanism şi Circulaţie din cadrul Primăriei Viena.
Încurajează folosirea transportului public
În ceea ce priveşte parcările, acestea sunt construite în Viena doar în apropierea imobilelor de locuit, nu în centrul capitalei, ca la noi. Ei au ales să limiteze accesul maşinilor în zona centrală prin taxe de acces şi de parcare. Costurile sunt dezarmante pentru şoferii care vor să meargă şi să-şi parcheze maşina în această arie, astfel că sunt nevoiţi să folosească mijloacele de transport în comun. Este adevărat, calitatea acestei alternative este incomparabilă cu oferta din Bucureşti.
„Zebrele solare”, o găselniţă dâmboviţeană
Eliminarea maşinilor din trafic este principala preocupare a funcţionarilor de la departamentul Urbanism şi Circulaţie din cadrul Primăriei Viena. Odată aplicat şi Master Planul de Transport rezultatele au început să apară: numărul persoanelor rănite sau ucide în accidente de maşină pe drumurile capitalei austriece a scăzut de la 10.303, în anul 1983, la 6.603, în anul 2007. Securitatea pe arterele oraşului cu cea mai ridicată calitate a vieţii din lume vine şi din coordonarea semaforizării.
Spre deosebire de Primăria Bucureşti, care plăteşte din bani publici 5, 6 milioane de euro pentru achiziţionarea unor zebre solare, ce clipocesc precum un brad de Crăciun atunci când apare un pieton, municipalitatea vieneză respinge orice fel de semoforizare excesivă. „Nici măcar intermitentul nu este recomandat, pentru că orice clipoceală a luminii deranjează şoferul. Mai bine se păstrează funcţionalitatea normală a semaforului, controlându-se perioada de culoare în funcţie de perioada zilei şi de gardul de aglomerare a arterei”, a mai spus Bernd Skoric.
Blocaje la piciorul podului
Specialistul austriac a adăugat că sistemul lor se bazează pe un raţionament simplu: orice construcţie pentru fluidizarea traficului va atrage maşini, deci aglomeraţie şi pericol. „Faptul că în Bucureşti o astfel de construcţie este în centrul oraşului, iar infrastructura din vecinătate nu vine în completarea acesteia, având, de exemplu, tot atâtea benzi cât are şi podul, va duce la blocaje la intrare şi la ieşire”, a precizat Skoric. Pasajul Basarab va avea şase benzi, în timp ce arterele care acced la acesta au câte două benzi.