75 de ani de la asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu: legionarii îşi comemorează liderul la pădurea Tâncăbeşti

Românii din Capitală şi din toată ţara sunt chemaţi la comemorarea a 75 de ani de la asasinarea liderului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu sâmbătă, începând cu ora 11.00. Ceremonia începe prin marşul omagial din faţa bisericii satului Săftica.

Comemorarea a 75 de ani de la asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu are loc astâzi, oamenii fiind aşteptaţi la ora 13.00, la Troiţa monumentală de la liziera pădurii Tâncăbeşti (DN1 km 36).

„Sunt chemaţi să participe toţi cei ce au cunoscut Mişcarea Legionară şi au respect pentru jerfele date de legionari pentru neamul românesc, pentru dreptate şi libertate; toţi cei indignaţi de abuzivul proiect de lege iniţiat de Crin Antonescu, prin care urmează să fie interzise prin lege manifestările şi organizaţiile cu caracter legionar;
toţi cei ce cred în democraţie, în libertatea de exprimare şi în drepturile fundamentale ale omului“, este prezentat evenimentul într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, se vor face declaraţii de presă pe marginea legii profund contestate de reprezentanţii organizaţiei, o propunere legislativă care ar urma să scoată din legalitate Mişcarea Llegionară. Preşedintele PNL a devenit subiect de prima pagină pentru „foaia“ oficială a partidului după ce a depus, alături de ministrul Economiei, deputatul Andrei Gerea şi de George Scutaru o propunere legislativă pentru interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor „cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii sau omenirii“.

Reprezentanţii Partidului Totul pentru Ţară susţin că prin această propunere se încearcă suprimarea libertăţii de exprimare pentru legionari şi continuatorii acestora.

„Să aducem credinţa în valorile nepieritoare ale neamului românesc, fundament pentru o Românie nouă, temei de libertate şi demnitate pentru neamul românesc. Să ne închinăm în fata jertfei nepieritoare a mii şi mii de legionari, români adevăraţi, ucişi în lagăre şi închisori, în linia întâi a fronturilor în cel de-al doilea război mondial, în luptele de rezistenţă din munţii României sau supravieţuind în cele mai grele condiţii, urmăriţi şi supravegheaţi permanent de forţele de represiune ale regimurilor politice totalitare“, se mai arată în comunicatul citat.

Ceremonia de comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu are loc în fiecare an, pe 30 noiembrie, la pădurea Tâncăbeşti.

Pe aceeaşi temă:

Partidul de legionari face legea-n Ferentari

„Legionarii nu mor. Drepţi, nemişcaţi, neînvinşi şi nemuritori privesc victorioşi întotdeauna convulsiile urii neputincioase. Din această luptă în care ne-am încleştat am primit toţi porunca de a ieşi învingători sau morţi“ - sunt cuvintele pe care Corneliu Zelea Codreanu le-a lăsat, în 1935, drept testament oamenilor săi. Până astăzi, legionarii au supravieţuit. Dar pentru cât timp?

"Căpitanul" comemorat pe fugă

Ceremonia de la troiţa din pădurea Tâncăbeşti a fost scurtată din cauza ploii. Peste 60 de legionari au cântat ieri, la marginea pădurii Tâncăbeşti, „Garda, Căpitanul şi Arhanghelul din Cer”, la comemorarea a 70 de ani de la moartea lui Codreanu.

O ipoteză şocantă: Mareşalul Antonescu ştia că legionarii vor să-l ucidă pe Iorga!

În perioda interbelică, Serviciile Secrete din România au ţinut sub o atentă supraveghere atât acţiunile membrilor şi simpatizanţilor Partidului Comunist Român, cât şi evoluţia şi ascensiunea Mişcării Legionare.

De unde a pornit scandalul între Corneliu Zelea Codreanu şi Nicolae Iorga

În calitate de om politic, Nicolae Iorga s-a opus permanent extremelor, fie ele de dreapta, fie de stânga, alegând calea unui naţionalism moderat, punând un accent deosebit asupra factorului moral. În consecinţă, Iorga s-a împotrivit permanent ideologiei extremiste propuse de Garda de Fier, intrând în conflict deschis cu Corneliu Zelea Codreanu în prima parte a anului 1938.