VIDEO Mersul cu Capra, cel mai cunoscut obicei păgân al Braşovului

Chiar dacă în oraş obiceiurile mai păstrează doar vag semnificaţia tradiţională, în comunităţile din judeţ, încă se mai păstrează jocurile şi cântecele învăţate din bătrâni.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri în judeţul nostru este Capra sau Turca. Obiceiul este perpetuat şi de cetele de colindători care umblă în aceste zile şi pe străzile Braşovului, dar a devenit din ce în ce mai comecial.

Sărbătorile de iarnă încep în zona Braşovului, de fapt, de Sfântul Nicolae, respectiv atunci când se constituie cetele de feciori, care urmează să colinde.

 „Capra" este unul dintre obieciurile întâlnite aproape în toată zona Braşovului. Bătrânii considerau capra ca fiind animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. La origini, ˝jocul caprei˝ (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost un ceremonial grav, de cult. De-a lungul timpului acesta a devenit un ritual menit să aducă prosperitate în anul care vine.

Tot în jurul Braşovului se mai merge la colindat şi cu „Ursul", animalul-rege al munţilor. Se spune că prin aceste colinde se mai păstrează încă, nevoile spirituale de altadată ale omului.

„Scosul fetelor la joc"

La Poiana Mărului se mai păstrează încă obiceiul numit „Scosul fetelor la joc". Vătaful mare şi vătaful mic sunt aleşi de obicei de Sf. Nicolae. Aceştia sunt cei care conduc cetele de feciori şi colinda împărţiţi în două cete pe la toate gospodăriile unde sunt fete de măritat. Ei merg în ajunul Crăciunului, după ce se lasă înserarea şi nu ocolesc nici una dintre aceste case. A doua zi de Crăciun, după ce vătafii asistă la biserica Sf. Liturghie, cântă un colind tradiţional intitulat „Colo sus, mai sus". Abia după aceea au binecuvântarea să porneasca petrecerea şi să scoata fetele la joc.

Cei doi vătafi îşi aleg fiecare câte o fată care devine „regina mare" şi „regina mică". Tinerii şi bătrânii satului încă mai păstrează tradiţia de a se îmbrăca în costume populare. Seara urmează tradiţionalul joc de Crăciun, organizat de cei doi vătafi, care se desfăşoară acum la Căminul Cultural al localităţii.

 Turca de la Holbav

 În Holbav, ceata de feciori se formează tot de pe 6 decembrie. Aceştia se întâlnesc şi apoi, vătaful mare, vătaful mic, colacarul, crâşmarul, casierul, ţurcaşul, cel care joacă turca. Toată ceata se supune şi ascultă ordinele vătafului, căruia îi jura credinţă.

De la adunarea cetei, feciorii şi fetele se adună la aceasta gazdă, unde s-a constituit şi ceata, până în Ajunul Crăciunului, unde învaţă colinde, împodobesc turca (steagul cetei), iar fetele fac vârstele feciorilor. Colindatul propriu-zis începe în Ajunul Crăciunului. Înainte de a pleca la colindat, ceata de feciori trece pe la preotul satului unde se sfinţeşte turca şi se binecuvântează ceata. Preotul este şi primul care primeşte colinda, urmează casa primarului şi restul gospodăriilor din sat. Colindatul se desfăşoară după un ritual special. Ceata însoţită de muzică se deplasează şi intră în curţile oamenilor la care vătaful cere permisiunea de a colinda. Dupa ce se cântă colindul, ţurcaşii joaca turca, apoi gazda cinsteşte ceata de feciori. Ceata se desface în 7 ianuarie, de Sfântul Ioan, când vătaful organizează o masă pentru toţi tinerii din sat.

Pe aceeaşi temă:

Dobrogea, obiceiurilor păgâne de Crăciun

Arderea butucului de stejar şi sacrificiul porcului, obiceiuri păgâne