VIDEO A fost odată ca niciodată… Dracula Express
0Atmosferă de mare sărbătoare, muzică de fanfară şi sute de oameni adunaţi pe peronul Gării Braşov, acum opt ani: cursa inaugurală a trenului turistic de epocă „Dracula Expres”, primul de acest gen care circulă în ţara noastră. Traseul lui era de la Braşov la Zărneşti (ulteirior plecarea se făcea de la Întorsura Buzăului şi parcurgea şi cel mai lung tunel feroviar din România, cel de la Teliu). Era prima cale ferată turistică din România.
„Dracula Expres” a început să pufăie ca urmare a cooperării dintre Consiliul Judeţean Braşov, operatorul privat SC Regiotrans Braşov şi Societatea de Turism Feroviar Bucureşti, instituţie ce ţine de Ministerul Transporturilor.
Trenul, care acum este un morman de fier ruginit, era o adevărată bijuterie de epocă şi avea o valoare inestimabilă. În alcătuirea sa intră două locomotive şi trei vagoane, toate restaurate şi recondiţionate de specialiştii societăţii Regiotrans. Important este faptul că aspectul lor iniţial a fost respectat întru totul. Este vorba despre o locomotivă Pacific 231065, construită la uzinele Maffai din Germania, în anul 1922, care şi în 2008 se prezintă în condiţii foarte bune.
Ea reprezintă un unicat la nivel european, după cum spunea inginerul Radu Bellu, specialist şi istoric al căilor ferate.
Cea de-a doua locomotivă este din seria 230516 şi a fost fabricată în România, la uzinele Malaxa, în anul 1934.
Primul dintre vagoane este unul de excepţie. Este vagonul-salon construit în 1934 pentru regele Carol al II-lea, la uzinele Astra din Arad. El era compus dintr-un salon pentru servirea mesei, cuşete pentru dormit şi chiar o instalaţie de baie cu cadă şi cu toate cele necesare pentru igiena personală a călătorilor de lux.
Cel de-al doilea vagon a fost fabricat în 1924, în Italia, la uzinele Ernesto Breda din Milano. Ultimul vagon a funcţionat în perioada interbelică, în trenurile Pullman Orient Expres, pe relaţia Bucureşti – Paris şi a fost foarte căutat pentru confortul lui. Ultimele două vagoane sunt de clasa I. Au compartimente spaţioase, cu mochetă pe jos şi câte şase locuri tapiţate cu un pluş roşu, de foarte bună calitate. Ele sunt încălzite cu aburul de la locomotive. Remarcabil este faptul că în fiecare compartiment, călătorii au la dispoziţie un regulator de căldură care le permite să-şi aleagă temperatura dorită.
Istoricul căii ferate Braşov – Zărneşti
Calea ferată Braşov – Zărneşti a fost construită între anii 1889 – 1892 de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Braşov – Trei Scaune, înfiinţată la 1 mai 1890. Capitalul necesar construcţiei acestei linii a fost asigurat de casele „Erlancer & Sohne – Frankfurt” şi „Fraţii Sulzbach – Viena”, prin emiterea a 5.600 de acţiuni fundamentale şi a 14.444 de acţiuni de proprietate.
Realizarea căii ferate Braşov – Zărneşti a fost motivată de exploatarea bogatelor resurse de lemn, cărbune, piatră, produse agricole (sfeclă, cartofi), de creşterea oilor şi nu în ultimul rând de apariţia fabricii de hârtie de la Zărneşti şi a fabricii de zahăr Bod. La 25-26 februarie 1891, Comisia Tehnică a marcat în teren viitorul traseu al căii ferate, în lungime de 25,3 km. Linia a fost proiectată şi executată de firmele „Leo Arnoldy” şi „O. Smerker” – Budapesta.
Recepţia căii ferate Braşov – Zărneşti a fost realizată la 6 iunie 1891, iar inaugurarea liniei şi deschiderea circulaţiei trenurilor au avut loc la 24 iunie 1891. Calea ferată Braşov – Zărneşti a fost exploatată de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Braşov – Trei Scaune, proprietarul liniei între 6 iunie 1891 şi 7 martie 1897; MAV, între 7 martie 1897 şi 1 decembrie 1918; Direcţia Generală CFR, după 1 decembrie 1918.
Prin Legea de Ratificare a Convenţiei din 2 aprilie 1932, publicată în Monitorul Oficial nr. 94/1932, calea ferată Braşov – Zărneşti a fost răscumpărată de statul român.