Tunelurile şi grotele secrete ale Braşovului: reţeaua misterioasă de După Ziduri şi Şaua Tâmpei, locul unde erau ţinuţi captivi prizonierii nemţi

Cetatea medievală a Braşovului avea o reţea de tuneluri, care făcea legătura între bastioanele de apărare ale vechiului burg. În decursul timpului, pornind de la tunelurile şi grotele descoperite, s-au ţesut multe legende controversate.

Cert este, însă, că există mai multe intrări în mai multe zone din centrul Braşovului, majoritatea fiind închise sau impracticabile în prezent. În decursul timpului, au fost găsite astfel de guri de intrare pe străzile Cuza Vodă nr. 39, Mihai Viteazul nr. 2, De Mijloc nr. 20, După Ziduri, Nucului, Canalul Timiş nr.18, în spatele Poliţiei şi în curtea Liceului de Artă.

Ultima descoperire pe această temă s-a făcut în 2008, când a fost demolată o casă în cartierul Bartolomeu, pe str. Lanurilor. Aici exista o uşă metalică, închisă cu un lacăt şi sigilată. Înainte de 1989, în fiecare an, reprezentanţii Armatei veneau şi controlau sigiliul. Mai mult, se pare că tunelul făcea legătura cu cel mai vechi monument de arhitectură al Braşovului şi din Ţara Bârsei, Biserica Sf. Bartolomeu, a cărei construcţie a început pe la 1223. 

Tunelurile de După Ziduri

Cele mai cunoscute sunt cele două tuneluri de După Ziduri, o adevărată reţea de galerii, unite între ele. Au fost „cartografiate“ anul trecut, de voluntarii care au  făcut igieniarea acestora, existând ideea de a fi folosite ca atracţie turistică. Mai mult, se lansase ideea ca în interiorul lor să fie amenajat un muzeu al luptei anticomuniste.

Mulţi ani, galeriile au fost adăpost pentru oamenii străzii. În urmă cu peste zece ani, autorităţile locale au decis să zidească sau să pună gratii metalice la intrarea în tuneluri, pentru a deveni inaccesibile.

Existenţa acestor tuneluri se pare că va fi curmată, întrucât edilii doresc să construiască un tunel pornind din Livada Poştei (în zona de unde se pleacă spre Poiana Braşov) până la Maternitate, pentru a transforma şi strada Mureşenilor, alături de Republicii, în pietonal, fiind astfel salvată „inima arhitecurală“ a cetăţii de traficul rutier, decizie contestată de etnicii germani, care spun că se distruge una dintre cele mai frumoase zone de promenadă, întinsă de-a lungul Pârâului Graft (numit Spurcata din cauza mizeriilor deversate). Cu toate acestea, proiectul este depus la ADR Centru pentru a fi finanţat cu fonduri în exerciţiul financiar 2014-2020.

Tuneluri şi către Biserica Neagră

În zona Piaţei Sfatului sunt mai mutle guri de tunel. Unul dintre acestea se spune că ducea către curtea Liceului de Artă. De asemenea, în pivniţa Casei Mureşenilor se află intrarea astupată a unui tunel subteran, care se zvonea că trece pe sub Piaţa Sfatului şi de acolo spre Republicii, până sub Tâmpa, dar nimeni nu confirmă aceast lucru.

De asemenea, în primi ani de după Revoluţia din 1989, presa locală scria că şi din Biserica Neagră s-ar face acces către trei tuneluri. Un  fost paroh al bisericii ar fi recunoscut existenţa acestora, dar nu a vrut  să dea amănunte despre ele, iar locatarii unei case de pe strada Ştefan Ludwig Roth (lângă Biserica Neagră) povesteau că, în copilărie, se jucau prin tunelul care pornea din pivniţă şi ducea înspre Tâmpa.

Mai mult, şi Cetăţuia de pe Dealul Straja, ar avea trei tuneluri. Cetăţuia, monument istoric emblematic pentru Braşov construit în anul 1524, a intrat în patrimoniul Aro Palace SA şi face obiectul unui troc imobiliar cu Primăria Braşov.

O altă legendă face vorbire despre faptul că, în Doilea Război Mondial ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o peşteră aflată pe Şaua Tâmpei, iar aici ar fi fost ţinuţi captivi prizonieri germani, blocându-se ambele intrări.

Grotele din Piaţa Sfatului

Mai multe amănunte există în privinţa grotelor din Piaţa Sfatului. Practic, acestea au fost gândite ca depozite de provizii în cazul în care Cetatea era asediată. O confirmare a existenţei acestora vine în anii ’50, când, la Braşov, a poposit o balenă uriaşă, perfect conservată - „Moby Dick“, cum îi spuneau copii. Din cauza greutăţii, camionul cu balena s-a prăbuşit într-o astfel de groapă.

Apoi, prin 1963-1964, un camion rusesc s-a prăbuşit într-o cavitate, lângă Muzeul de Istorie. O altă groapă cu provizii s-a descoperit la schimbarea pavajului din Piaţa Sfatului, în  anii 1987-1988.

Bătrânii spuneau că excavarea gropilor de provizii se făcea după un adevărat ritual: se săpau numai noaptea, erau făcute de un singur om, până la o adâncime de 2,5 metri. Interiorul era ars şi apoi umplut cu cereale şi alte provizii.

Istoricii sunt rezervaţi faţă de aceste legende

Istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului judeţean de Istorie, este rezervat asupra legendelor vehiculate pe această temă. Indiscutabil, existenţa tunelurilor nu poate fi infirmată, dar încă nu se poate spune exact care a fost raţiunea construcţiei acestora. „Există multe astfel de spaţii care sunt în administrarea Apărării Civile.Unele informaţii sunt încă clasificate. Nu s-au făcut cercetări pe tema acestor tuneluri şi nu avem o hartă a lor. Pot să vă confirm că, în afară de exemplele de care aţi amintit, a mai fost un caz, în care s-a descoperit un tunel în anii ’30, când s-au făcut lucrări la Vila Kertsch (construită în 1887) pe strada Porţii (strada Republicii de astăzi), în locul unde este acum Modaromul“, ne-a dezvăluit Nicolae Pepene.

Mult mai direct a fost dr. Valer Rus, directorul Muzeului Casei Mureşenilor. „Nu pot să îneţeleg cum putem să fim atât de absurzi şi să nu punem în valoare aceste tuneluri. Toată lumea vorbeşte despre dezvoltarea turismului la Braşov şi nu se face nimic. Dacă Apărarea Civilă, SRI şi cine mai are pe acolo ceva depozite şi de ascuns, poate să-şi mute tot ce au că sunt atâtea unităţi dezafectate. Este păcat că nu folosim această oportunitate, care în orice alt loc din lume aduce o explozie a numărului de turişti,numai noi nu facem nimic“, a precizat Valer Rus.