Traian Stanciu (Ungra), cel mai longeviv primar din Braşov

Nea’ Traian Stanciu, cum îl numesc sătenii din Ungra, este cel mai vechi primar în funcţie din judeţul Braşov. El a fost în fruntea comunei Ungra din 1972 până la Revoluţie şi din 1998 a fost ales şi reales până în prezent pe listele PSD.

Traian Stanciu preferă să vorbească despre proiectele în desfăşurare şi despre cele viitoare, pentru că „ceea ce s-a făcut ştie lumea, nu are rost mai amintim“. 

El crede că lumea l-a tot ales primar nu fiindcă nu ar mai fi oameni de nădejde în comună, ci pentru că oamenii nu vor să schimbe un lucru care „mere cum trebe! Nu schimbi o roată la căruţă dacă nu scârţâie sau nu e ruptă”, ne spune zâmbind.

Primarul din Ungra spune că el nu are proram de audienţe şi nici un loc anume să le ţină.  „Când onul are o problemă, mă opreşte pe stradă şi îmi spune ce of are. Apăi, dacă pot, îl ajut, dacă nu, măcar îi dau un sfat şi încerc să-l îmbun măcar cu vorba”, îşi dezvăluie secretul lonngevităţii nea’ Stanciu.

Una dintre cele mai apreciate investiţii de săteni este drumul care leagă Dăişoara de Rupea, care era impracticabil. „Era un drum de câmp. Pe vremea raiinului Rupea, pe aici se mergea cu căruţa. Am refăcut şase podeţe, am lărgit drumul la 5,5 metri, am făcut rigole. Drumul are 8,5 km, din care noi am făcut 5 km, restul fiind pe raza oraşului Rupea. Din păcate, cei de la Rupea nu s-au apucat de el, chiar dacă rupenii au terenuri agricole şi ferme în zonă. Este un foarte mare avantaj pentru sătenii din Dăişoara, care în loc să parcurgă 25 de kilometri, ca acum, fac doar o treime.

Trebuie o implicare mai mare în agricultură

Chiar şi cu riscul de a fi acuzat că este un slogan comunist, Traian Stanciu explică raţiunile unui astfel de demers.
„Composesoratul de la Dăişoara cuprinde 585 ha de păşune. Este dotat cu un tractor puternic, luat din subvenţiile de pe păşune, dotat şi cu freză pentru curăţat păşunea de arboret. Trebuie angajat un om să execute lucrările. Din păcate, nu se înţelege că preluarea laptelui la un leu litrul este o bătaie de joc pentru crescătorii de animale. Composesoratul trebuie să aibă o activitate mai puternică. Primăria are şi poate pune la dispoziţie spaţii pentru colectarea şi prelucrarea laptelui. Vrem să-i ajutăm pe crescători să se dezvolte. Avem fermieri care au exploataţii de 25-100 de vaci. Ar fi bine ca şefii composesoratului să se gândească la acest lucru, nu să vindem laptele la preţ de nimic. Am vorbit de principiu să avem standuri de vânzare a brânzeturilor în pieţele din Braşov. Trebuie să se înţeleagă faptul că populaţia este îmbătrânită, iar la această oră se lucrează doar 10-15% din pământ. Composesoratul ar trebui să ia terenul în arendă şi să facă agricultură performantă, să angajeze un specialist sau să ceară ajutorul Direcţiei Agricole.Pe de altă parte, toat lumea se vaită că nu are serviciu. Aici trebuie să ia cineva taurul de coarne“, îşi varsă năduful primarul Traian Stanciu.