Soarta Cetăţii Braşov, care stă încuiată de aproape doi ani, se decide săptămâna viitoare. Primăria vrea să o redeschidă pentru turişti

Curtea de Apel Braşov se va pronunţa în 31 mai şi va decide dacă cetatea revine Primăriei cum a decis şi tribunalul Braşov sau dacă Aro Palace o va pătra în continuare. Din cauza situaţiei juridice, cetatea stă cu lacătul pe uşă de aproape doi ani, deşi este un obiectiv turistic major.

După ce Tribunalul a dat dreptate Primăriei Braşov şi intervenientului statul român şi a decis în octombrie 2016 ca cetatea să se reîntoarcă la stat, Aro Palace, dar şi Ministerul Dezvoltării şi cel al Economiei responsabile de privatizările din 1990 când cetatea a revenit firmei Aro Palace au depus nu mai puţin de cinci acţiuni în apel. Aro Palace a formulat două căi de atac şi nu vrea să renunţe la cetatea pe care a primit-o gratis şi a poi a lăsat-o în paragină. Procesul s-a mutat la Curtea de Apel, iar instanţa a anunţat că se va pronunţa în 31 mai. Până când nu va exista o sentinţă definitivă în acest dosar cetatea va rămâne cu lacătul pe uşă. Este lăsată în paragină de aproape doi ani. 

Cum a ajuns Aro Palace proprietarul cetăţii

Compania Aro Palace a ajuns proprietar al cetăţii fără să plătească pe ea nici un leu. Cetatea a fost în patrimoniul ONT (companie de stat) din 1982. În 1990 societatea s-a privatizat, iar din ea au rezultat două companii: Postăvarul SA şi Poiana SA. Compania Postăvarul a intrat în posesia cetăţii alături de alte active, iar din 2000 şi-a schimbat numele în Aro Palace.  Primăria Braşov a vrut chiar să o cumpere cu 3,3 milioane de euro. A oferit la schimb terenuri şi bani, dar tranzacţia nu s-a mai finalizat. Pe fir au intrat şi procurorii DNA care au cerut toate actele pentru a verifica legalitatea viitoarei tranzacţii. Pentru că nu s-a ajuns la o înţelegere Primăria a deschis acţiune în instanţă pentru obţinerea cetăţii şi a mizat pe faptul că Aro Palace nu a plătit nimic pe obiectivul turistic.

Cetatea de pe dealul Straja stă cu lacătul pe uşă de aproape doi ani. Este unul dintre simbolurile oraşului şi o mare atracţie pentru turişti. Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află cetatea, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. În 1773 a funcţionat ca şi închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii.