Sarmale delicioase și cozonaci pufoși a la Brașov. Sfatul unei gospodine: „Mai bine puțin și bun“
0Pentru că gustul și savoarea nu pot fi înlocuite de nimic, gospodinele sfătuiesc ca, de Sărbători, oamenii să mănânce mai puține sarmale, decât să recurgă la tot felul de rețete dietetice.
Pentru generațiile care au copilărit în comunism sau în primii ani de după Revoluție nu există Crăciun fără două bunătăți pe masă: cozonac și sarmale. Mâncăruri a căror savoare și-o aminteau cu drag atunci când vorbeau despre Crăciun bunicii sau străbunicii noștri, acestea sunt nelipsite și acum din casele celor care vor să păstreze tradiția Sărbătorilor de iarnă.
În toate zonele țării mai există și alte produse tradiționale prezente pe masa de Crăciun, în funcție de obiceiurile locului. Sarmalele delicioase și un cozonac cu nucă sunt, însă, comune întregii țări și rețetele nu diferă foarte mult, chiar dacă fiecare familie mai are unele mici secrete care să facă din mâncare cea mai bună din comunitate.
Mai puțin în farfurie, dar cu gust adevărat
Mariana, o gospodină din Brașov, spune că primul pas important pentru ca sarmale delicioase este alegerea cărnii din care le facem, iar acesta este unul dintre secrete. Cei care vor să se gândească și la siluetă și aleg să folosească o carne slabă, nu vor avea succes prea mare cu sarmalele.
„Mai bine mâncăm mai puține sarmale, dar le facem să fie cât mai bune. Eu aleg spată sau o carne ceva mai grasă, pentru ca sarmalele să nu fie seci. Dacă iau carne foarte slabă, atunci e nevoie de grăsime, care să dea savoare sarmalelor și tot acolo ajungem, dar mai pierdem din gust”, explică doamna Mariana, care spune că preferă să nu pună cimbru sau alte plante aromatice în sarmale.
Pe lângă carnea de porc, este nevoie și de afumătură. „Eu pun costiță afumată acasă, cu fum natural. E mai gălbuie și se deosebește prin culoare de cea afumată industrial, care capătă o culoare roșiatică. Totul e să toci varză, cu care să acoperi sarmalele. Astfel, rămân moi și nu se pierde nici gustul”, mai explică gospodina.
Aluatul trebuie ținut la căldură, pentru un cozonac cu nucă pufos
În cazul unui cozonac cu nucă se face mai întâi plămădeala sau maiaua.
„Se ia drojdia, cu o linguriță de zahăr și puțină făină și se lasă la dospit. Pe urmă se face compoziția pentru aluat, iar maiaua trebuie să stea la cald, ca și întreaga compoziție, după ce este gata. Când e gata aluatul, deasupra se pune nuca măcinată, cu zahăr și cu puțină cacao, ca să nu fie chiar albă. Albușul rămas de la ouăle puse în compoziția de cozonac (unde se folosesc doar gălbenușurile) se amestecă cu nuca și se face un fel de pastă care se unge frumos pe aluat. Peste tot se pune gălbenuș, care dă o culoare frumoasă cozonacului”, a mai dezvăluit brașoveanca.
Unul dintre secrete este că nu trebuie exagerat cu cantitatea de nucă, deoarece un cozonac cu nucă nu se mai face atât de bun, însă, nici dacă este prea puțină nu este atât de gustos. Se poate adăuga și puțin rahat, pentru cei care vor să obțină un gust diferit.
La final, cozonacii se dau la cuptor și se încearcă dacă sunt gata cu un bețigaș. Dacă se prinde compoziție pe acesta, cozonacul mai are nevoie de coacere. În momentul în care bețigașul iese curat din cozonac, acesta din urmă trebuie scos și va umple casa de un miros îmbietor, căruia cu greu îi rezistă cineva.