PORTRET Constantin Popa şi-a dedicat întreaga viaţă fotbalului

Fost portar la FC Braşov în anii '80, Constantin Popa a practicat „sportul-rege" mai bine de 25 de ani. Timp de şapte ani a evoluat pentru Steagu Roşu Braşov.

A pus pentru prima dată ghetele de fotbal în picioare la doar opt ani, la o grupă de juniori a echipei din Comăneşti din judeţul Bacău. „Aveam casa aproape de stadion şi mă impresiona vacarmul care era în timpul meciurilor de duminică.

Iniţial, am început ca extremă stânga, dar, la un meci s-a accidentat portarul nostru şi l-am înlocuit. De atunci, am rămas în poartă" spune Constantin Popa. În anul trei de liceu a fost convocat, pentru prima dată, la lotul naţional de juniori.

La 16 ani, a ajuns la echipa Energia Oneşti, care activa în divizia judeţeană. La doar un an distanţă, Popa a promovat cu formaţia din Oneşti, în Divizia C. În 1972, fotbalistul a evoluat în şaisprezecimile Cupei României, cu Energia Oneşti, contra formaţiei Poli Timişoara.

Deşi meciul s-a terminat 0-0, bănăţenii au mers mai departe, datorită regulamentului din acea perioadă. În 1973, Popa s-a transferat la Ceahlăul Piatra Neamţ, în Divizia B, formaţie pentru care a evoluat un singur sezon, după care a revenit la Energia Oneşti.

În vara anului 1980, cariera sportivului a atins apogeul, odată cu transferul la FC Braşov, echipă care evolua în Divizia A, în acel moment. „M-am întâlnit cu viitorii colegii pe aeroport, fiindcă plecam într-un turneu în Liban.

La echipă era preşedinte Dumitru Dragomir şi antrenor era Nicolae Proca. Aveam o trupă foarte valoroasă, iar nea Mitică rezolva orice problemă a fotbaliştilor. Totodată, consider că Nicolae Proca a fost cel mai bun antrenor pe care l-a avut Braşovul, după Silviu Ploieşteanu", povesteşte Popa.

Debut perfect

Meciul de debut al lui Constantin Popa în Divizia A s-a produs în condiţii cu totul speciale. „În septembrie 1980 am jucat cu FC Braşov, chiar în Ghencea, cu Steaua. Ţin minte că Mitică Dragomir ne-a promis înaintea acestui meci prime de 5.000 de lei la egal şi 10.000 de lei la victorie, însă nimeni nu ne dădea vreo şansă.

Chiar şi aşa, am făcut 2-2 şi am produs o surpriză uriaşă. Oricum, noi nu ne gândeam niciodată la bani, când intram pe teren. Încercam doar să ne facem cât mai bine treaba", îşi aminteşte bărbatul.

Moment de cotitură

Un scandal imens de corupţie a zguduit lumea fotbalului românesc în vara anului 1981. „În urma unor sesizări de meciuri trucate şi arbitri corupţi, venite de la anumiţi «prieteni» din fotbal, antrenorul Proca şi vicepreşedinţii Suciu şi Baltag au fost arestaţi şi închişi câteva luni. Fotbaliştii au fost chemaţi de multe ori la Procuratură, iar acest scandal ne-a afectat foarte tare", povesteşte fotbalistul.

În 1987, Popa a plecat de la FC Braşov şi a semnat cu Dacia Orăştie, ultima echipă din cariera sa. „După perioada de la Orăştie am primit o ofertă de ICIM, însă am refuzat-o, întrucât preşedinte era Paul Enache şi nu-mi plăcea stilul lui. Doi «nebuni» ca noi nu aveau loc la aceeaşi echipă", a concluzionat Constantin Popa.

Întrebări şi răspunsuri

Care a fost cea mai mare dezamăgire a carierei?

În 1984, la un meci cu Drobeta Turnu-Severin am suferit o accidentare groaznică. M-am lovit puternic de bară şi am suferit o semipareză. A urmat o perioadă de aproape un an de recuperare, iar acea accidentare m-a forţat să renunţ la cariera de jucător.

Care era atmosfera înaintea meciurilor pe care le jucaţi la Braşov?

În acea perioadă, lumea venea la stadion cu 5-6 ore înaintea startului partidei. Tot timpul tribunele erau arhipline, spectatorii stăteau şi prin copaci. Chiar şi la antrenamente aveam 4.000 - 5.000 de spectatori. Era o atmosferă senzaţională şi evoluam cu mare plăcere.

Ce-i place

„Sunt un împătimit pescar de păstrăv. Mă uit la fotbal tot timpul, îmi place boxul, dar mă uit şi la tenis. Îmi place mult bulzul făcut de socrii mei şi carnea de porc de la oală, cu varză murată. Ador muzica populară şi-mi plac melodiile patriotice vechi", a povestit sportivul.

Ce nu-i place

„Nu-mi place ce au ajuns societatea şi fotbalul din România, în zilele noastre. Pe vremea mea, fotbalul nu era o afacere, aşa cum este astăzi. Nu-mi place orezul, dar nici mâncarea preparată cu condimente dulci", este de părere Constantin Popa.  

PROFIL

Născut. 23 iunie 1954, Comăneşti, judeţul Bacău.

Studii. Facultatea de Drept „George Bariţiu", din Braşov.

Familie. Căsătorit, are o fată şi o nepoţică de opt ani.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat?

Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro! Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: