Periferiile Braşovului se transformă într-un nou oraş. Ce zone sunt vizate pentru dezvoltare şi unde nu se mai poate construi
0Zonele periferice şi câmpurile agricole de altădată din jurul Braşovului se transformă, de la o zi la alta, într-un nou oraş.
Dacă zona de lângă vechiul cartier muncitoresc Tractorul a fost prima unde s-a dat tonul în ceea ce priveşte dezvoltarea imobiliară, acum, şi pentru alte margini ale Braşovului au început să fie conturate atât în realitate, cât şi pe hârtie proiecte ce vizează construcţia de locuinţe, spaţii comerciale sau industriale.
După cum ne-a declarat viceprimarul Braşovului, Barabas Laszlo, zonele cu cea mai mare dinamică în ceea ce priveşte construcţiile rămân în continuare Tractorul, în special în ceea ce priveşte construcţia de blocuri, dar şi Stupiniul, unde se construiesc cele mai multe locuinţe individuale. Viceprimarul consideră că un rol important în ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare viitoare o va avea şi realizarea unor noi conexiuni rutiere, cum ar fi de exemplu interconectarea zonei Gării cu Tractorul prin construcţia unui nou pasaj hobanat sau amenajarea unor noi artere de legătură în cartierul Bartolomeu.
Pe lângă Stupini, zone unde se prefigurează construcţia unor noi cartiere de case sunt şi Bartolomeul (zona străzii Lânii spre ocolitoare), unde până nu demult erau doar terenuri agricole, dar şi zona din vecinătatea cartierului Triaj (strada Narciselor), unde în conformitate cu documentaţiile urbanistice existente sunt prevăzute şi viitoare dezvoltări industriale pe anumite parcele.
Poiana şi Centrul Civic, fără investiţii
Cel puţin deocamdată, în ceea ce priveşte Poiana Braşov, piaţa construcţiilor a stagnat, după cum ne-a declarat arhitectul şef al Braşovului, Marilena Manolache, zona de centru a staţiunii nemaipermiţând dezvoltări de anvergură, iar în Poiana de Jos, unde există oportunităţi, nu există solicitări în vederea conturării unor noi proiecte imobiliare. În schimb, Drumul Poienii – Warthe este o zonă atractivă fiind propuse câteva noi proiecte rezidenţiale, care sunt deocamdată la faza de elaborare a documentaţiilor de urbanism. Şi Centrul Civic este, cel puţin la acest moment, o zonă neatractivă din punct de vedere imobiliar, chiar dacă cu ani în urmă se anunţau fel de fel de proiecte pentru construcţia unor zgârie-nori sau a altor clădiri somptuoase. „Deocamdată, pentru această zonă nu sunt încă prezentate intenţii. O să avem în studiu reorganizarea Centrului Civic şi din punct de vedere funcţional”, a punctat viceprimarul Barabas.
Condiţii mai restrictive pentru dezvoltatori
Şi zona străzii Hărmanului este vizată pentru o dezvoltare imobiliară, atât în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe, cât şi de spaţii comerciale, birouri şi alte funcţiuni complementare. Arhitectul şef Marilena Manolache a precizat că ţinând cont de solicitările apărute în vederea relansării acestor proiecte, unele dintre ele anunţate încă de acum mai bine de zece ani, membrii Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului le-au cerut proprietarilor care deţin terenuri în aceste zone să îşi armonizeze proiectele. „Vrem ca prin dezvoltarea acestor proiecte să avem o zonă urbană omogenă demnă de un smart city. Deocamdată, dezvoltatorii nu au venit cu un nou plan care să fie corelat”, a spus arhitectul-şef.
Alte proiecte de regenerare urbană vor demara în perioada următoare în zona străzii Carpaţilor, pe locul fostei platforme industriale Prefa care a fost demolată acum aproape zece ani şi unde a rămas o pârloagă. În acest caz, avizarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru noile cartiere a fost condiţionată de către edili. „Dezvoltatorilor care intenţionează să demareze proiecte imobiliare în această zonă li s-a cerut ca prima fază de dezvoltare să fie corelată cu infrastructura. Pentru toate noile proiecte rezidenţiale punem accent pe existenţa infrastructurii, pentru că apoi ajungem în situaţia în care oamenii cumpără imagini frumoase de pe internet, dar când ajung efectiv în noua locuinţă constată că nu au străzi amenajate, spaţii verzi sau locuri de joacă. Noua optică pune accent pe existenţa funcţiunilor complementare, de la existenţa unor locuri de joacă sau terenuri de sport, la facilităţi pentru educaţie. Avem cazuri în care dezvoltatorul a conştientizat importanţa facilităţilor la educaţie pentru un nou cartier şi a pus la dispoziţia Primăriei terenul necesar pentru construcţia unei creşe şi a unei grădiniţe. Prin existenţa acestora se pot rezolva şi problemele legate de circulaţie. Se reduce traficul, fiindcă lumea nu mai este nevoită să meargă dintr-o parte în alta a oraşului pentru a-şi duce copilul la şcoală sau la grădiniţă”, a subliniat viceprimarul Braşovului.
Multe locuinţe, prea puţine zone de agrement
De cealaltă parte, Barabas Laszlo a precizat că zonele care vor rămâne dedicate sectorului industriei, al prestărilor de servicii şi comerţului sunt Şoseaua Cristianului, Calea Bucureşti sau zona Zizinului – Timiş. „Marea majoritate a parcelelor care sunt acum libere sunt reglementatea deja prin Planuri Urbanistice Zonale. Rămâne la latitudinea beneficiarilor când vor demara efectiv proiectele”, a explicat Barabas.
Dacă pe partea rezidenţială se constată o efervescenţă a dezvoltatorilor pentru noi proiecte, în ceea ce priveşte dezvoltarea unor zone de agrement, proiectele private, cum a fost de exemplu cel ce viza amenajarea unui teren de golf în Poiana Braşov, au fost trecute pe linia moartă. Singurul proiect pe acest segment este cel pe care îl va derula Primăria Braşov, respectiv de amenajare a unei Săli Polivalente în locul fostului Stadion Municipal.
Citeşte şi: