Originea numelui Braşovului, disputată de mai mulţi istorici
0Cu toţii ne-am întrebat cel puţin odată de unde vine numele oraşului nostru. Originea nu este încă bătută în cuie, dar mai mulţi istorici spun că numele de Braşov vine de la cetate şi brad, dar şi de la un râu cu acelaşi nume.
Braşov este un nume româno-slav şi este răspândit în ţara noastră. În Timiş erau localităţi cu acest nume, în Neamţ există o pădure Braşovana, iar lângă Vaslui o vale şi un sat Braşoveniţa. Oraşul nostru se mai regăseşte în documente vechi şi sub denumirea Corona.
Cel mai recent studiu despre istoria denumirii Braşovului este al profesorului Pavel Binder. Într-o cercetare din 1964 el explică faptul că cele două numiri, Corona şi Braşov, se suprapun în timp: Corona desemna cetatea, iar Braşov împrejurimile.
Potrivit Wikipedia, aceste afirmaţii au atras replica lui Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul Braşov este totuna cu al cetăţii Braşov. Totodată, el socoteşte ca fantezistă interpretarea profesorului braşovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri, Corona şi Braşov, se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-şi coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”, astfel încât din crono derivă Corona, iar din brad - Bra(d)şov.
Alţi istorici spun Braşovul a fost numit după un râu cu acelaşi nume. Fluvium Brassou este, într-adevăr, atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul şcheian Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia”.
Alţi cercetători derivă numele de la cetatea Brasovia se pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de profesorul F. Philippi şi reluată în 1928 de G. Treiber şi E. Jekelius. Astfel, ei localizează Braşovul iniţial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi aşezării din vale.
Niciuna dintre explicaţii nu este 100% bătută în cuie, astfel că originea denumirii oraşului poate fi dezbătută în continuare.