Mesajele transmise de pălărie. Românii din Transilvania purtau panglica altfel decât ungurii
0Muzeul Civilizaţiei Urbane din Braşov găzduieşte o foarte interesantă expoziţie de pălării. Pe lângă modelele celebre care se purtau acum un secol la Braşov, putem întâlni şi câteva care aparţin de uniforme.
În urmă cu un secol, un braşovean trebuia să poarte pălărie, pentru a fi respectat şi apreciat de comunitate. Indiferent că era vorba de bărbaţi sau femei, pălăria era un accesoriu obligatoriu, care oferea multe informaţii celor cu care se întâlnea posesorul ei.
La Muzeul Civilizaţiei Urbane, vizitatorii pot vedea ce pălării purtau braşovenii în perioada interbelică şi ce spuneau acestea despre fiecare purtător.
GALERIE FOTO CU EXPOZIŢIA DE LA BRAŞOV
„Pălăria era un simbol al eleganţei, purtată cu prestigiu, mândrie şi onorabilitate de către toate doamnele şi domnii din Braşov. De asemenea, de-a lungul istoriei, pălăria ne-a transmis nenumărate mesaje şi anume statutul social şi economic al purtătorului, etnia purtătorului, vârsta, chiar şi caracterul şi starea de spirit”, a arătat Oana Ţigănuş, curatorul expoziţiei.
Astfel, pălăria nu era doar un accesoriu, ci şi un purtător de mesaje cunoscut şi descifrat de către toţi membrii unei comunităţi. În expoziţie pot fi văzute toate felurile de pălării care se purtau în urmă cu 100 de ani.
„Pălăria din fetru tare era preferata negustorilor, comercianţilor, bancherilor, pe când pălăria din fetru moale era preferată de către boemi, artişti, gazetari, pictori. Panglica pălăriei, de asemenea, este purtătoare de mesaje: o panglică îngustă la pălărie ne arată un spirit econom, pe când o panglică lată, lucioasă, din material mai preţios, ne arată că statutul social este bine poziţionat”, a dezvoltat Oana Ţigănuş.
Un harghitean pasionat de pălării a explicat şi alte mesaje transmise de acestea. „De exemplu, dacă partea din spate a pălăriei era mai ridicată, înseamnă că era purtată de o persoană mai tânără şi puteai să i te adresezi la pertu. Dacă aceeaşi parte era lăsată în jos, era un om mai în vârstă şi trebuie să-i arăţi respectul cuvenit. Dacă avea panglica pe partea stângă, însemna că e ungur şi îl salutai cu „Jó napot!”. Dacă panglica era pe dreapta, era român şi îi spuneai „Bună ziua!”.
„Pălăria de paie se poartă la noi de la Sfântu Gheorghe, din 24 aprilie, până în 29 septembrie, la Sfinţii Mihail şi Gavril, cum este în calendarul nostru. Dacă un bărbat ieşea cu pălăria de paie înainte de 24 aprilie, se spunea că nu a fost bun gospodar, deoarece a rămas fără fân pentru animale şi iese cu pălăria ca să atragă vara şi să poată avea ce să dea la animale.
Dacă ieşea cineva cu pălăria de paie după 29 septembrie, comunitatea spunea că de la acea persoană nu este bine să ceri sfaturi, deoarece nu se prea pricepe la obiceiuri şi la felul cum stau lucrurile”, a mai spus harghiteanul.
Joben, melon, fedoră, borsalino, pălărie clopot sau pălărie cocktail, toate pot fi admirate, în exemplare deosebite, atât ale muzeului, cât şi din colecţii private, expuse la Muzeul Civilizaţiei Urbane din Braşov. Multe dintre ele, care sunt produse de firme celebre din epocă, au o oglindă mare dedesubt, pentru ca vizitatorii să poată vedea fabricantul.
Expoziţia este însoţită de un film cu o stradă de acum 100 de ani şi muzică din aceeaşi perioadă, pentru ca vizitatorii să intre cât mai mult în atmosfera de epocă.
Vă mai recomandăm: