Industria Braşovului, o tristă amintire
0Oraşul care era unul industrial s-a transformat într-unul al mall-urilor şi al supermarket-urilor, cu zeci de mii de şomeri.
Fabricile care au scris istorie au fost rase de pe harta Braşovului, iar terenurile pe care s-au aflat acestea aşteaptă să fie transformate.
Acum, o altă mare fabrică, din care au rămas oricum doar halele goale, riscă să se transforme în teren viran. Timp de un an, lichidarea societăţii braşovene Rulmentul a fost blocată de un aşa-zis proces de revendicare al unui cetăţean german, Hans Eissenberger, care însă, nu a prezentat niciun act de proprietate pentru terenul respectiv.
Din cauza litigiului, lichidatorii nu au putut încasa suma de 2,6 milioane de euro de la compania Sigur Imob, cea care a câştigat licitaţia pentru mai multe imobile de pe o suprafaţă de opt hectare.
Tot firma Sigur Imob SRL Braşov, în spatele căreia se află controversatul om de afaceri Ede Erdely, îşi anunţase intenţia de a construi, pe activele achiziţionate, o mică fabrică de rulmenţi cu 350 de muncitori. Reprezentanţii fimei s-au ferit însă, acum, să îşi dezvăluie planurile pe care le au cu societatea.
Click pe imagini pentru fotogalerie
Hidromecanica este demolată
Şi vechea platformă Hidromecanica este, deocamdată, o pustietate. Miile de braşoveni care au muncit, cu trudă, în uzina care a fabricat în anii '30 primul autobuz şi primul strung românesc privesc dezdănăjduiţi la pârloaga plină de moloz şi bucăţi de beton rupte. Uzina este în faliment.
Halele din Centrul Civic au fost demolate, urmând ca pe terenul de 40.000 metri pătraţi să se construiască un centru de bussines. Pentru achiziţia terenului, reţeaua belgiană de hipermarketuri Cora a plătit 13 milioane de euro. „În zonă este propus un centru de bussines, care presupune o zonă de birouri, un centru comercial şi un magazin Cora, de mici dimensiuni", a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.
Tractorul, o mare de resturi de beton
Criza a amânat şi renaşterea platformei Tractorul. Proiectul imobiliar „Coresi" este în stadiu de reevaluare şi nu se ştie când vor fi reluate lucrările. Dezvoltatotul imobiliar a încetinit investiţiile de la Braşov, după ce România a fost lovită, în plin, de criza economică.
Investitorii anunţau acum trei ani că proiectul, în valoare de 1,5 miliarde de euro, va avea cinci module şi va cuprinde, printre altele, un centru expoziţional de 25.000 de metri pătraţi, un shopping center de 100.000 de metri pătraţi, cu cel puţin 200 de magazine, 6.000 de apartamente, un centru de afaceri, un hotel, parcuri pe o suprafaţă de 10 hectare, o clinică de dializă, un spital, un nou pod de legătură cu restul oraşului şi, probabil, şi un campus universitar.
Până acum, au prins contur doar un centru de afaceri, clinica de dializă, unică în judeţul Braşov, dar şi un spital privat. „Companii internaţionale de renume precum IBM, CGS, Fresenius sau Freudenberg au deschis centre operaţionale la Coresi şi au creat aproximativ 1.000 locuri de muncă, în industrii diferite (IT, financiar, medical). O parte dintre clădirile de birouri existente au fost renovate, transformându-se în clădiri conforme cu standardele internaţionale", a explicat Iulia Şuteu, PR-ul dezvoltatorului imobiliar.
Mall-urile, o afacere neprofitabilă
Nu toate investiţiile în domeniul comerţului au fost profitabile. De exemplu, centrul comercial Macromall din Braşov este evaluat, acum, la 2,5 milioane de euro, sumă care reprezintă mai puţin de 15% din preţul plătit de fondul de investiţii Carpathian la achiziţie în 2006,respectiv 19 milioane de euro. Fondul de investiţii caută în continuare cumpărători pentru spaţiul comercial ce are 7.700 de metri pătraţi. Totodată, în 2007, compania poloneză Echo Investment, la care miliardarul polonez Michal Solowow deţine acţiuni, a cumpărat terenul de patru hectare al Fartec SA. A intenţionat să construiască un mall, însă, nici până acum lucrarea nu a prins contur. În timp, investiţia s-a redus la aproape jumătate, adică la 80 milioane de euro.