În perioada interbelică, de aici decolau bombardierele României. Acum, se face un concurs de proiecte pentru viitoarea destinaţie a spaţiului
0Au fost hangare pentru avioane, fabrică de material volant, fabrică de rulmenţi, iar acum se face un concurs de proiecte pentru stabilirea viitoarei destinaţii a fostei uzine Rulmentul Braşov
Şase hangare ale Flotilei 1 Bombardament se construiau în anii 1930 la Braşov, pe o platformă din nordul oraşului. Această primă destinaţie a fost păstrată până la finele celui de Al Doilea Război Mondial. Odată cu încheierea conflagraţiei s-au schimbat şi priorităţile, astfel că, în locul hangarelor a luat fiinţă Uzina de reparat material volant. Dezvoltarea cunoscută de indutria constructoare de maşini la Braşov a făcut ca uzinele Steagul Roşu şi Tractorul să nu mai poată fabrica rulmenţi, din cauza cererii mari de camioane şi tractoare. Astfel, în 1959, în locul primei uzine a apărut cea de a doua, care fabrica rulmenţi.
Uzina Rulmentul a fost una extrem de importantă pentru întreaga economie românească, în anii comunismului. Ea a rezistat chiar şi după Revoluţia din 1989, însă doar până în 2007, când a fost declarat falimentul acesteia. Cu ocazia deciziei instanţei, în patrimoniul Primăriei Braşov au intrat 32 de hectare , o parte din terenul pe care era construită uzina care, de-a lungul timpului – de la cele 6 hangare – s-a tot extins.
Primăria din Braşov a avut mai multe intenţii legate de valorificarea terenului, însă, în timp, suprafaţa pe care a moştenit-o s-a umplut de bălării. În aceste condiţii, municipalitatea a decis să comande elaborarea unui studiu istoric, ce a fost realizat de cei de la Institutul Naţional al Patrimoniului. Studiul fundamentează valoarea istorică a spaţiilor, dar şi valoarea de utilizare a acestora. Principala concluzie a studiului istoric privind platforma Rulmentul este că aici există şi clădiri cu valoare istorică şi de patrimoniu, dar nu numai, şi merită a fi păstrate şi transformate.
„Toţi cei care ajung aici pot vedea ce deschidere generoasă are această clădire şi, în ciuda faptului că este atât de mare, se poate vedea cât de luminoasă este, nu este nevoie de iluminat artificial deloc. Toată această structură este încă în stare bună. Toate lucrurile acestea favorizează o transformare care poate să fie dintre cele mai diverse. Atribuţiile pe care le poate primi un astfel de spaţiu sunt multe, de la culturale, sport, business, servicii, educaţie. Era nevoie de un astfel de studiu. Înţeleg că scenariul pentru care se optase era de a demola cea mai mare parte a acestor clădiri. Demolarea în sine este un act nesustenabil, neecologic. De ce să demolezi ceva ce poţi să reutilizezi?”, a opinat arhitectul Irina Iamandescu, directorul adjunct al Institutului Naţional al Patrimoniului.
„În finalul anului trecut am bifat acea etapă impusă de către ADR Centru, care este finanţatorul proiectului pe care îl vom alege, de a lansa procedura de atribuire. Am anulat-o, ulterior, tocmai pentru a putea da naştere unui concurs de soluţii. Considerăm că aceasta este varianta cea mai bună, care ne va da soluţia optimă de reconversie a întregii zone industriale Rulmentul şi vorbim de peste 30 de hectare de hale şi spaţiu verde”, a explicat primarul Braşovului, Allen Coliban.
Concursul va fi lansat după aprobarea temei de proiectare, în Consiliu Local şi cine îl va câştiga va trebui să livreze şi Planul Urbanistic Zonal – PUZ, precum şi studiul de fezabilitate.
Vă mai recomandăm:
Elita NATO se antrenează în România. La ce capitol surprinzător îi surclasăm pe americani
Catacombele Braşovului, transformate din depozit de muniţie în primul muzeu „new media” din România