FOTO Misterele Braşovului: Piramidele de la Şona, de lângă Făgăraş
0Cele opt movile din sat, unele dintre ele înalte de aproape 30 de metri, sunt aşezate pe două şiruri, în ordinea mărimii, şi se spune că ar fi fost ridicate de către daci .
Movilele de la marginea satului Şona sunt încă o enigmă şi numai legendele ne oferă informaţii, zona nefiind exploatată prea mult de către cercetători, ci mai degrabă de către vânătorii de comori.
Satul Şona se află la cinci kilometri de Făgăraş, iar de curând, în centrul municipiului a fost montat şi un indicator, care indică direcţia spre obiectivul, care este destul de puţin cunoscut chiar şi de către localnici. Din păcate, cu toate că s-ar putea scoate bani frumoşi din exploatare acestui mit, locul nu este aproape deloc promovat de către autorităţi, ci mai degrabă de cei care ajung din întâmplare în zonă şi îşi invită şi prietenii să încerce aventura.
Sunt opt movile, care ating aproape câte 30 de metri înălţime, dispuse pe două şiruri, aşezate în ordinea mărimii. Una dintre legende spune că piramidele au fost ridicate pe vremea dacilor, iar în măruntaiele movilelor s-ar găsi chiar şi nişte comori.
Piramidele domină satul, iar localnicii îi numesc guruieţi, adică ridicătură de pământ. Cercetătorii au comparat deluleţele de la Şona cu tumulii în care erau îngropate căpeteniile celte sau scite, mai ales că aceste popoare au traversat şi teritoriul României. În plus, arheologii au găsit în jurul piramidelor ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat. Există însa şi teorii, apărute de-a lungul timpului, care încearcă să demonstreze că piramidele nu se află întâmplător la Şona.
Vestigii dacice
O ipoteză interesantă a fost lansată de un cercetător basarabean, care crede că guruieţii sunt nişte vestigii dacice. Mulţi au încercat chiar să le afle secretele, stârniţi de poveştile spectaculoase ce se aud din bătrâni. Prin sat se zice că, apa aşezată lângă movile capătă proprietăţi curative. Curioşi sa afle ce ascund înăuntru, localnicii au încercat să sape în movile, dar n-au fost lăsaţi de autorităţi. Nici arheologii n-au reuşit încă sa dezlege misterele piramidelor, astfel că Şona rămâne un loc ideal de vizitat, mai ales pentru cei care iubesc miturile.
Legenda uriaşilor
Bătrânii satului spun că, de-a lungul timpului, au venit tot felul de specialişti în satul lor, cu diverse aparate, în căutarea adevărului despre „ridicături", dar n-a aflat nimeni nimic. O altă legendă, pe care oamenii locului o povestesc puţinilor turişti ce poposesc în satul lor, spune că de fapt movilele ar fi nişte morminte de uriaşi sau oricum construite de către aceştia. „Cică a fost o fetiţă de uriaşi care a făcut movilele, demult, înaintea dacilor. O altă poveste din bătrâni spune că a fost un uriaş care şi-a curăţat opincile şi în urma lui au rămas movilele astea. Totuşi e ceva că pământul din movile e galben, iar cel de jos e negru", a povestit Ioan Buzeche, localnic din Şona, despre o altă legendă care circulă prin sat. Acesta mai spune că uriaşii ar sta şi acum în movile şi poate că s-ar supăra dacă cineva le-ar strica somnul, scormonind în deluleţe.
Triunghiurile magice
E posibil ca piramidele să facă parte din „triunghiurile magice" rămase de pe vremea dacilor, ca un fel de linii invizibile care străbat Carpaţii, între sanctuarele şi cetăţile strămoşilor noştri. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmisegetusa, cetatea Piatra Roşie, sanctuarul de la Racoş, templul de la Şinca Veche, vârful Omu şi piramidele de la Şona.