FOTO Lecţie de voinţă: povestea oamenilor care învaţă să modeleze în lut doar cu ochii sufletului
0Nu poţi să nu admiri voinţa cu care cei care nu au avut norocul să vadă cum arată lumea încearcă să o plăsmuiască cu sufletul.
Muzeul „Casa Mureşenilor“, împreună cu Centrul de zi pentru nevăzători „Raza de lumină“ şi Asociţaia Nevăzătorilor din Braşov au organizat astăzi un atelier de modelat lutul pe teme pascale.
„Este foarte important pentru nevăzători să participe la astfel de activităţi, pentru că ei se bazează foarte mult pe simţul tactil. Se pune accent pe dezvoltarea motricităţii., în special a celei fine. Citirea în alfabetul Braille se face la fel. Pentru nevăzători e foarte interesant cum «văd» şi cum percep lumea înconjurătoare. Viziunea lor este dictată după personalitate, educaţie şi cultură. Astfel de grupuri îi ajută şi să socializeze, pentru că ei rămân izolaţi, într-un mediu îngust. Noi vrem să îi facem să se simtă ca toţi ceilalţi, fără niciun fel de discriminare“, ne spune Maria Paşca, psiholog şi consilier pe probleme de educaţie la Centrul „Raza de lumină“.
Călăuză în întunericul vieţii
Costică Marchidan este educator la Centrul de zi pentru nevăzători „Raza de lumină“. El îi înţelege cel mai bine pe micuţii care îşi caută drumul în întunericul vieţii. Nici el nu se poate bucura de lumină şi de culori, dar cu experienţa sa îi îndrumă pe copiii care vin la centru.
„Modelarea lutului este perfectă pentru copii sau pentru persoanele cu deficienţe majore de vedere, pentru că presupune folosirea simţului tactil, atingerea lucrurilor, dar şi dezvoltarea imaginaţiei. Nu este ceva care ne pune în pericol, de tăiere, şi nici nu e nevoie de culoare, ca în pictură sau alte arte vizuale. Noi avem această colaborare cu Casa Mureşenilor de doi ani, iar modelarea lutului am început-o anul trecut. Atunci am făcut şi colaje, dar acelea le-au putut face cei care mai pot vedea ceva. Pentru noi, ceilalţi, aracetul care ni se lipea pe degete ne împiedica «să vedem» lucrurile, de aceea ne-a axat doar pe modelarea lutului. Temele, le alegem împreună, dar avem nevoie şi de ajutorul celor care văd, pentru că sunt lucruri pe care nu le ştim. Am încercat să fac un portret, dar nu ştiam de regulile simetriei sau cum sa fac să formez un profil. Este vorba despre imaginaţie, dar şi despre reprezentare. Cei care au apucat să vadă lumea şi apoi au avut un accident sau o boală care le-a răpit vederea au o idee şi îşi pot reprezenta obiectele din viaţa de zi cu zi“.
Un alt fel de lecţie de istorie
Ovidiu Savu, şeful Serviciului Istorie din cadrul Muzeului „Casa Mureşenilor” Braşov, le-a ţinut celor prezenţi şi o mică lecţi de istorie. El le-a vorbit despre lut şi cum a ajuns să fie acesta folosit în gospodării.
„Trebuie să ştiţi că lutul a revoluţionat istoria umanităţii. Apariţia primelor vase de lut a fost în urmă cu 8-9000 de ani. Acestea au schimbat complet viaţa oamenilor. Se spune că, după ploile puternice, în zonele cu vânt puternic, noroiul rămas prins pe crengile copacilor se usca şi ajungea să reţină apa. Aşa au apărut primele recipiente. Apoi, au început chiar ei să le modeleze. Mai târziu, în ulcelele de lut se păstrau proviziile, grânele, ca să nu se strice. Iar apoi au început să facă vase din lut ars, care le-au făcut mult mai rezistente. Apariţia supei sau a ciorbei, a fost posibilă tot modelării vaselor de lut şi se spune că acest moment a fost decisiv pentru umanitate, pentru că fierberea cărnii a determinat o evoluţie intelectuală a omului preistoric. Mult mai târziu au început să apare obiecte de cult, antropomoorfe şi zoomorfe, care alegorice, care i-a ajutat să înţeleagă religiile acelor vremuri“, le-a povestit Ovidiu Savu celor prezenţi istoria lutului, în timp ce aceştia meştereau de zor coşuleţe şi vaze umplute cu ouă, toate din lut.