Din „ţara cartofului”, Braşovul a devenit „ţara rapiţei”. Ce a determinat reconversia fermelor
0În 1990, în judeţul Braşov se cultivau cu cartofi aproape 20.000 de hectare de teren arabil. Acum, cu greu se mai depăşesc 2.000 de hectare, astfel că importăm cartofi din alte ţări şi cultivăm rapiţă
Suprafeţele cultivate cu rapiţă au crescut în ultimii ani şi au depăşit cultura tradiţională a Braşovului, cartoful. Nu este de mirare, în aceste condiţii, că pe reţelele sociale apar tot mai multe fotografii cu galbenul florilor de rapiţă în jur.
Potrivit Direcţiei Agricole Braşov, în ultimii doi ani, suprafeţele cultivate cu rapiţă şi cu cartofi au fost aproximativ aceleaşi, dar mai mari – în cazul rapiţei - şi mai mici – în cel al cartofilor – decât în urmă cu 3, 4 sau 5 ani.
„Pot să spun că, în judeţul Braşov, culturile de rapiţă s-au menţinut. Am avut 3.700 de hectare anul trecut, anul acesta sunt 3.600 de hectare cultivate, deci aproape aceeaşi suprafaţă. Din acest punct de vedere, nu au fost afectate suprafeţele, s-au menţinut, în comparaţie cu anul trecut. Problema este, în schimb, pe alte culturi. De exemplu, pe soia am avut o suprafaţă de aproximativ 3.500 de hectare, iar acum sunt doar 1.850. Diminuate au fost şi suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr, mazăre, cânepă. În schimb, au crescut suprafeţele cultivate cu porumb şi grâu, unde stăm mult mai bine faţă de anii precedenţi”, a precizat Claudia David, director executiv Direcţia Agricolă Braşov.
În schimb, cartofii daţi de judeţul nostru sunt tot mai puţini. „În ultimii ani am avut reduceri considerabile ale suprafeţelor cultivate cu cartofi pentru că nu a fost o cultură rentabilă pentru fermieri. Acum am văzut că avem o uşoară creştere, dar asta ca urmare a propunerilor pe care noi le-am făcut. Doar în iulie o să ştim suprafaţa exactă cultivată cu cartofi, dar aceasta se va menţine în jur de 2.000–2.400 de hectare, aceasta va fi suprafaţa pe Braşov, considerabil scăzută faţă de anii anteriori. De la an la an se reduce această suprafaţă”, a mai punctat Claudia David.
Imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, în judeţ cartoful ocupa o suprafaţă de teren de 18.000 de hectare. Aceasta înseamnă că, în prezent, judeţul mai are doar 10-13% din suprafaţa cultivată cu cartofi în 1990. În 2006, în judeţ încă existau peste 15.000 de hectare cultivate cu cartofi, în condiţiile în care producţia a fost de 21 de tone la hectar. La acel moment, doar judeţul Braşov
Asigura fiecărui român peste 15 kilograme de cartofi într-un an.
Şefa Direcţiei Agricole Braşov spune că producătorii autohtoni nu au putut face faţă preţurilor mult mai mici ale cartofilor din import, motiv pentru care mulţi dintre aceştia au ales să cultive alte plante. Politicile agricole ale altor ţări în ce priveşte cartoful s-au dovedit mai eficiente, astfel că producătorii români trebuie să facă investiţii importante ca să poată ţină pasul cu cei străini.
Mulţi cartofi care se consumă în România provin din Polonia, o ţară care a promovat această cultură prin avantaje oferite cultivatorilor. În jurul Braşovului, ca urmare a scăderii suprafeţelor cultivate, în detrimentul celor pe care se construiesc case, se cultivă tot mai puţini cartofi. În schimb, dacă acum 10-11 ani nici nu exista rapiţă, aceasta ocupă în acest moment suprafeţe mai mari decât planta tradiţională a Braşov din ultimul secol.
Suprafaţa agricolă a judeţului Braşov depăşeşte 250.000 de hectare, din care peste 100.000 de hectare sunt terenuri arabile. Dacă în urmă cu 30 de ani suprafeţele cultivate cu cartofi reprezentau aproape o cincime din totalul suprafeţelor arabile, acum abia dacă se ridică la 2%.
Producţia de cartofi obţinută anul trecut - 2,68 milioane de tone - clasează România pe locul şase în Uniunea Europeană, prima poziţie fiind ocupată de Germania, cu 11,55 milioane de tone, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică.
În topul producătorilor de cartofi din UE se mai află Franţa, cu 8,73 milioane de tone, urmată de Olanda - 7,09 milioane de tone, Polonia - 6,48 milioane de tone şi Belgia, cu 4,1 milioane de tone. În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, România a ocupat locul patru, cu 166.000 hectare, după Polonia (359.000 hectare), Germania ( 275.000 hectare) şi Franţa (206.000 hectare).
Vă mai recomandăm:
Tânără moartă în explozia unei maşini, la Braşov. Ce au descoperit poliţiştii