Dan Tartagă, patronul Fabricii de Zahăr Bod, a ajuns în arestul poliţiei. Era dat în urmărire generală după ce a fugit de închisoare
0Dan Tartagă a fost condamnat alături de fostul director al Băncii Agricole la cinci ani de închisoare. Imediat după pronunţarea sentinţei ambii s-au ascuns. Nicolae Pişcu a fost prins anul trecut, iar Dan Tartagă a ajuns luni în arestul Poliţiei Braşov.
Dan Tartagă (patronul fabricii de zahăr Bod) şi Nicolae Pişcu, (fost director la Banca Agricolă Braşov) au fost condamnaţi în 19 octombrie 2011, de Curtea de Apel Alba la 5 ani de închisoare pentru că a contractat un credit cu acte false. Imediat după sentinţă ambii s-au ascuns.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahar Bod.
„S-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile catre stat. Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobandă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor băncii, depunâd acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Brasov, comunele Feldioara, Bod si Ghimbav" se arată în rechizitoriu.
Tartagă a schimbat, apoi, susţin anchetatorii, destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii. Tartagă a restituit tot creditul la bancă, dar acest lucru nu i-a făcut pe anchetatori să renunţe la acuzaţii.
Practici ilegale
Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieşit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei. Nicolae Pişcu a fost prins în 2012, după aproape un an de căutări.