Cum a apărut expresia „a spune braşoave“ şi ce legătură are cu foştii mari negustori din zona Braşovului
0Expresia „a spune braşoave“ este caracteristică persoanelor care exagerează mult adevarul şi spun mici minciuni. Zicala vine de la negustorii din Braşov, care îşi lăudau excesiv marfa. Se ştie că Braşovul a fost unul dintre cele mai mari centre comerciale în perioada medievală.
Cu timpul, expresia „a spune braşoave“ a căpătat tot mai multe sensuri. Dacă în trecut se referea strict la persoane care exagerau adevărul, acum este folosită şi ca sinomim pentru minciună sau invenţie. În DEX-ul limbii române expresia este definită ca: invenţie, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură. Chiar dacă nu există în DEX expresia este atribuită şi celor care laudă prea mult un lucru sau chiar se laudă foarte tare cu anumite fapte sau realizări, folosirea expresiei în acest sens nu este greşită.
Negustorii braşoveni experţi în negociere şi falsuri
Oficial, originea expresiei „a spune braşoave“ vine de la negustorii braşovenii, cunoscuţi ca nişte comercianţi desăvârşiţi care îşi lăudau mult prea mult marfa în perioada medievală. Astfel reuşeau să vândă produsele rapid, să îşi facă reclamă şi să se îmbogăţească. Această origine a expresiei este acceptată de cei mai mulţi lingvişti şi profesori din România.
Chiar dacă sensul expresiei rămâne acelaşi, unii spun că originea ei ar proveni de la soldaţii care se lăudau foarte mult cu faptele lor de vitejie. O altă analogie este făcută la gogoşile denumite braşoave (un fel de covrigi cu sare) care erau vânduţi la Braşov. De aici s-ar fi născut expresia „ a spune braşoave“ sinonimă cu „a vinde gogoşi“ şi care desemna o persoană care spunea miunciuni sau inventa lucruri.
„Accepţiunea generală este aceea că expresia vine de la negustorii braşovenii care erau renumiţi ca fiind fini comercianţi, ştiau să îşi laude marfa şi să convingă orice cumpărător. Se mai spune că în perioada medievală, negustorii din Braşov ştiau să facă, din materiale fără valoare, tot felul de bijuterii care arătau la fel ca şi cele de scumpe pe care oamenii nu şi le permiteau. Le vindeau ieftin, se îmbogăţeau, iar cei care le cumpărau se putea făli că au podoabe alese, deşi acestea nu aveau mare valoare“, ne-a spus Irina Duduian, profesor de istorie.
Braşovul, un mare centru al negustorilor
Braşovul a fost unul dintre cele mai mari centre ale negustorilor din ţară în perioada medievală. Toate drumurile comerciale treceau pe aici. Încă din iunie 1364 Braşovul beneficiază de dreptul de târg, aici desfăşurându-se două târguri anuale frecventate de peste 300.000 de oameni. În centrul oraşului de acum, exact în clădirea unde este restaurantul Cerbul Carpatin exista Casa Negustorilor construtiă între 1541 şi 1547. Aceasta a fost ridicată de Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Braşovului Lukas Hirscher, cu suma de 8.000 de florini. Strada pe care se află şi acum restaurantul îi poartă numele.
Femeia a preluat în 1541 conducerea afacerilor răposatului ei soţ, ce se întindeau până în Austria şi Turcia. Chiar dacă negoţul şi politica erau la acea vreme treburi aproape exclusiv bărbăteşti, a reuşit să strângă o avere foarte mare. Tenacitatea ei i-a uimit şi pe cei mai buni afacerişti ai vremii. A întemeiat mai multe fundaţii şi a donat o mare parte din averea ei pentru locuitorii cetăţii.
O statistică din 1788 arată că la Braşov erau nu mai puţin 43 de bresle şi 1.227 de ateliere ale negustorilor. În Piaţa Sfatului de acum se organizau săptămânal târguri la care veneau oameni şi din afara oraşului. Mărfurile negusotorilor braşoveni erau renumite şi peste hotare şi multe dintre ele ajungeau la Constantinopol pentru că erau ieftine.
Pe aceeaşi temă: