Cum a ajuns o clădire, care a inspirat stema Braşovului, toaletă pentru vagabonzi

Hanul Pietrele lui Solomon, o clădire emblematică a Braşovului a ajuns paragină printr-o scăpare birocratică. Nu este pe lista monumentelor istorice şi astfel proprietarul nu a putut fi obligat să o renoveze. Acum stă să se dărâme şi a devenit toaletă improvizată.

Hanul datează încă de acum trei secole şi a fost cândva un reper important al Braşovului. Pe faţada lui se mai poate vedea şi acum o pictură a regelui maghiar Solomon care a inspirat şi stema Braşovului. Pictura datează încă din secolul al XVIII-lea.

Legenda este veche de peste 1000 de ani. Spune că Regele Solomon a fost urmărit de invadatori până la Braşov unde s-a ascuns în pădure. Ca să nu fie recunoscut, şi-a dat jos coroana de cap şi a aşezat-o pe tulpina unui arbore. Nu a mai mai fost recunoscut de cumani, aceştia crezând că regele a căzut în prăpastie şi a murit. Aşa a reuşit să scape şi să fugă cu bogăţiile pe care le avea s-a asupra lui. A fugit până la o peşteră unde s-a refugiat, în zona denumită astăzi Pietrele lui Solomon.

Sute de ani mai târziu, un ţăran care a mers în pădure să adune lemne de foc a găsit coroana şi a dus-o la Biserica Neagră spre păstrare. Aşa a ajuns Braşovul să ne numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei.

De la glorie la toaletă improvizată

Hanul a avut o perioadă de glorie fiind singurul din zona turistică de la Pietrele lui Solomon. A fost gazdă pentru drumeţi timp de mai bine de un secol. Înainte să se contruiască actualul drum spre Poiana Braşov toţi cei care vroiau să ajungă în staţiune treceau pe acolo.

„Hanul este o clădire emblematică şi este păcat că a ajuns într-un asemenea hal. Chiar dacă s-ar dori acum reabilitatea ei nu cred că mai este posibil după cum arată. Este mare păcat deoarece zona este una turistică, frecventată vara de sute de mii de oameni. În acea clădire ar fi putut fi acum un muzeu, mai ales că zona în care se află este chiar zona în care s-ar fi refugiat relele Solomon, a cărui legendă a inspirat stema Braşovului. Plecând de la acest aspect extrem de valoros din punct de vedere istoric este clar că hanul ar fi putut devenit un important obiectiv turistic“, spune istoricul Andrei Vlădean.

Hanul nu mai are nimic din strălucirea de altădată. Acoperişul este distrus, pereţii se pot prăbuşi în orice moment, nu mai are geamuri şi nici uşi. Este nelocuit din 2009 şi se degradează pe zi ce trece. A devenit în ultimul timp toaletă, iar interiorul este plin de fecale, moloz şi peturi goale aruncate la întâmplare. Mirosul este insuportabil, chiar dacă este puţin mascat de gerul de afară. Clădirea a ajuns într-un asemenea hal din cauza proprietarului care nu a investit niciun leu acolo. Autorităţile nu pot face nimic, deoarece dintr-o scăpare, hanul nu este pe lista monumentelor istorice după cum au confirmat reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu.

„Este o ruşine pentru Braşov că o astfel de clădire nu se află pe lista monumentelor istorice. Este încă un exemplu ca multe altele în toată ţara, când se pierde o frântură de istorie din cauza unor scăpări birocratice“, mai spune Andrei Vlădean.

Proprietarul nu vrea să cedeze clădirea

Primăria a încercat în ultimii ani să preia clădirea, dar proprietarul, a cărui identitate nu a fost făcută publică din motive de confidenţialitate, a refuzat vehement să o cedeze. „Am discutat încă de acum trei sau patru ani cu proprietarul imobilului şi i-am propus să cedeze hanul. Pe lângă clădirea în cauză, el are acolo şi un teren de câteva zeci de mii de metri pătraţi. I-am propus un schimb, dar nu a fost de acord. Ar fi bine să facă ceva, să reabiliteze hanul, pentru că noi nu putem să-l luăm cu forţa“, a declarat George Scripcaru, primarul Braşovului.