Cetatea Braşov revine statului român. Curtea de Apel a menţinut sentinţa Tribunalului
0După mai multe amânări, Curtea de Apel s-a pronunţat ieri în dosarul Cetăţii Braşovului. Magistraţii au decis că cetatea aparţine statului român. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii Curţii de Apel Braşov au respins apelurile formulate de Aro Palace, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi menţinut sentinţa dată de Tribunalul Braşov în 3 octombrie 2016. Practic cetatea se întoarce în proprietatea statului român. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 30 de zile de la comunicare.
„păstrează dispoziţiile sentinţei apelate referitoare la admiterea cererii de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul Statul Român, reprezentat legal de Ministerul Finanţelor Publice, şi obligarea pârâtei SC Aro Palace SA să lase intervenientului Statul Român în deplină proprietate şi posesie imobilul mai sus identificat”. De asemenea, curtea a dispus „rectificarea CF 130755 Braşov, în sensul intabulării dreptului de proprietate al Statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, asupra imobilului înscris sub nr. top 2068/1/2, în suprafaţă de 5.002 mp”.
Cum a ajuns Aro Palace proprietarul cetăţii
Compania Aro Palace a ajuns proprietar al cetăţii fără să plătească pe ea nici un leu. Cetatea a fost în patrimoniul ONT (companie de stat) din 1982. În 1990 societatea s-a privatizat, iar din ea au rezultat două companii: Postăvarul SA şi Poiana SA. Compania Postăvarul a intrat în posesia cetăţii alături de alte active, iar din 2000 şi-a schimbat numele în Aro Palace. Primăria Braşov a vrut chiar să o cumpere cu 3,3 milioane de euro. A oferit la schimb terenuri şi bani, dar tranzacţia nu s-a mai finalizat. Pe fir au intrat şi procurorii DNA care au cerut toate actele pentru a verifica legalitatea viitoarei tranzacţii. Pentru că nu s-a ajuns la o înţelegere Primăria a deschis acţiune în instanţă pentru obţinerea cetăţii şi a mizat pe faptul că Aro Palace nu a plătit nimic pe obiectivul turistic.
Între timp cetatea a fost lăsată de izbelişte şi stă cu lacătul pe uşă de doi ani. Porţile au fost încuiate, iar pe şoseaua de acces a autocarelor şi autoturismelor a fost coborâtă bariera. Tencuiala de pe zidurile groase se desprinde vizibil, o parte din acoperiş a rămas distrus după o vijelie de anul trecut. Turnurile par şi ele la un pas de prăbuşire, iar tunurile din faţa intrării sunt răsturnate. Turiştii care vin pe jos la cetate sunt dezamăgiţi când văd afişul pe care scrie sec „Închis“. Nu pot face altceva decât să admire puţin oraşul de sus şi să facă apoi cale întoarsă. Primăria vrea să redeschidă cetatea, dar nu poate face acest lucru până când nu va exista o sentinţă definitivă în acest dosar.
Cetatea de pe dealul Straja stă cu lacătul pe uşă de aproape doi ani. Este unul dintre simbolurile oraşului şi o mare atracţie pentru turişti. Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află cetatea, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. În 1773 a funcţionat ca şi închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii.