Braşovul riscă să ajungă un judeţ al depozitărilor ilegale de deşeuri

Prin Legea 101/2006, privind serviciul de salubrizare a localităţilor, republicată, cu modificările ulterioare, a fost reglementat modul în care se asigură serviciul de colectare a deşeurilor la nivelul fiecărei localităţi.

Astfel, autorităţile publice au obligaţia de a asigura acest serviciu fie prin gestiune directă – serviciu public, fie prin gestiune delegată către un operator privat. În ambele situaţii, operatorul de salubrizare trebuie să respecte prevederile legale cu privire la colectare selectivă a deşeurilor şi depozitarea acestora.

Una dintre aceste obligaţii este ca operatorul să aibă încheiat un contract de depozitare a deşeurilor cu un depozit conform (rampă ecologică); acest contract este necesar inclusiv pentru eliberarea avizului de mediu pentru operator. Cu toate acestea, există autorităţi publice locale care fie prin operatorul propriu, fie prin operatorul privat colectează deşeuri de la populaţie şi agenţi economici, dar nu au semnat niciun contract de depozitare a deşeurilor. Alţii au încheiat un contract de depozitare, dar duc la rampa ecologică doar o mică parte din deşeurile colectate.

„Astfel am ajuns în situaţia în care avem localităţi în care operatorul de salubrizare nu are nici măcar contract de depozitare, cum ar fi la Dumbrăviţa, despre care presa a scris pe larg la sfârşitul lunii martie, unde s-a ajuns în situaţia să existe riscul ca un sit Natura 2000 să fie în pericol. Există şi situaţii în care o comună cu câteva mii de locuitori a depozitat de 5-6 ori mai mult decât un oraş cu câteva zeci de mii de locuitori, iar în cazul oraşului cea mai mare parte a deşeurilor a provenit de la un hipermarket. Vorbim despre Şercaia, care a depozitat, în 2015, 526 de tone, iar municipiul Făgăraş, doar 70 de tone, cea mai mare parte provenind de la hipermarketul Kaufland. Un răspuns ar putea fi pozele de vineri, 01.04.2016, cu maşinile unui operator privat care descarcă deşeurile pe rampa ilegală de pe Dealul Galaţiului, de lângă Făgăraş”, spune vicepereşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor.

O altă situaţie surprinzătoare este cea în care un operator de salubrizare privat asigură colectare în două localităţi foarte apropiate, Făgăraş şi Beclean, dar doar pentru una are contract de depozitare – Făgăraş. În schimb, nu se ştie ce se întâmplă cu deşeurile colectate în Beclean.

„Fac un apel la Garda de Mediu, la Instituţia Prefectului Braşov să acorde o atenţie deosebită acestui fenomen pentru că riscăm să ne întoarcem la situaţia de acum 20 de ani când fiecare localitate identifica o zonă în care îşi depozita deşeurile fără să respecte minimele condiţii de protejare ale solului şi pânzei freatice. La aceasta se adaugă şi posibilele sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor impuse de Uniunea Europeană în domeniul protecţiei mediului”, precizează Gabor.

În zona judeţului Braşov există trei depozite ecologice, Braşov, Sibiu şi Sighişoara, şi un depozit care va fi închis până la sfârşitul anului 2017, Rupea.

Există mai multe depozite neconforme care mai sunt încă utilizate: Rotbav, Codlea, Dumbrăviţa, Şercaia, Fărăgăraş – pe dealul Galaţiului, Zizin.

Depozitul ecologic de la Braşov, deschis în 2004, are în acest moment trei celule de depozitare, din care prima este deja închisă după ce au fost depozitate 1.5 milioane mc; a doua, care va funcţiona până a sfârşitul anului, cu o capacitate de 965.000 de mc, iar a treia celula, a cărei amenajare a fost finalizată la sfârşitul anului 2015, are o capacitate de 955.000 mc.