Braşovul a pierdut un Cetăţean de Onoare: s-a stins Eva Szemler Lendvay
0Lendvay Éva este pseudonimul lui Szemlér Éva, născută în data de 24 aprilie 1935, la Braşov. Pentru întreaga sa activitate a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Braşovului. S-a stins la Bucureşti, la Căminul-Spital Rosen al Comunităţii Evreieşti, unde şi-a petrecut ultimii 15 ani ai vieţii.
Poetă, traducătoare, prozatoare. Fiica lui Erzsébet Heskovits şi a scriitorului braşovean Szemlér Ferenc, personalitate a literaturii maghiare din România. Şi-a început studiile la Şcoala Primară Catolică Braşov, a continuat la Liceul de Muzică Braşov (1950-1954), apoi la Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie (1954-1959).
Lucrează apoi ca redactor la revista clujeană „Utunk” între anii 1959 – 1962, după care trei ani la săptămânalul braşovean „Uj Ido” până în 1966, ulterior la ziarul „Muvelodes” între 1967 – 1968 şi la „Brassoi Lapok”.
Este membră a Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România din 1971 şi membră a Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta din 1992.
Potrivit Uniunii Scriitorilor din România, fililala Braşov, a debutat în revista Utunk din Cluj-Napoca în anul 1958 cu o schiţă. Debutul editorial l-a avut în 1967 cu volumul de poezie Bájoló ének (Descântec). A tradus din opera H. Papadat Bengescu, L. Blaga, G. Bacovia, I. Minulescu, R. Stanca, Şt. Baciu, N. Stănculescu, Şt. A. Doinaş, N. Cassian, M. Ivănescu, M. Sorescu, M. Dinescu, I. Crăciunescu, M. Cărtărescu, Al. Muşina. În 1984 a primit Premiul Filialei Braşov a U.S.R. şi mai târziu Premiul U.S. Maghiari pentru traducere din Ana Blandiana: Proiecte de trecut.
OPERA: Versuri: A második kérdés (A doua întrebare), (1977); A földtől… (De la pământ până la frunte), (1981); Felszálló füst (Fum spre cer), (1987); Umbra muntelui, (1984); Árnyék a falon (Umbră pe zid) – antologie de autor, texte originale şi traduceri (1994). Traduceri: Kutak (Fântânile), lirică românească, (1981); Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea (Honnan jön a nyár), versuri, (1981); Proiecte de trecut (A megálmodott), (1990); A. Dumbrăveanu, Iarnă imperială (Fejedelmi tél), versuri, (1987); Mircea Ciobanu, Versuri, (1987); Szemlér Ferenc, Semne, traducere în româneşte, (1996); I. Grigorescu, Obsesia (Látomás), proză, (1961); C. Chiriţă, Trandafirul alb, proză, (1967); Hortensia Papadat Bengescu, Concert de muzică de Bach, (1980); M-me de Ségur, Contes de fées (Tündérmesék), proză, (1981); Ileana Vulpescu, Rămas-bun (Az utlosó kártya), proză, (1982). Proză: Papírkenyér, note de scriitor, (2006).
Scriitoarea va fi înmormântată în data de 15 martie, în cimitirul de pe Strada Crişan nr. 3. Funeraliile încep la ora 13.00.