Biserica Sfântul Martin, sora mai mică a Bisericii Negre, are o istorie de peste opt secole şi poate fi vizitată de turişti

Micuţa biserică este amplasată pe Dealul Martinsberg şi este puţin cunoscută braşovenilor şi turiştilor. Este unul dintre cele mai vechi monumente din Braşov, fiind considerată sora mai mică a Bisericii Negre, cu acelaşi stil arhitectonic.

Biserica Sfântul Martin din Braşov este o adevărată bijuterie arhitectonică. Poate fi considerată sora mai mică a celebrei Biserici Negre din Braşov, ambele lăcaşuri de cult având element specifice stilului gotic.

Datele despre anul exact al construirii bisericii sunt incerte, dar există date că micuţul aşezământ are o istorie de aproape 800 de ani. Istoricii spun că anul 1235 este cel mai probabil anul în care a început construcţia bisericii. Se spune că biserica a fost construită de călugării franciscani care au fost ulterior alungaţi de adepţii luteranismului. A fost închinată Sfântului Martin protectorul minerilor.

Se spune că biserica ar fi fost prima primărie a oraşului. De asemenea Biserica Sfântul Martin este şi locul unde s-a consfinţit un mare eveniment istoric. Aici, în 1395 s-a semnat tratatul de alianţă antiotomană dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg. De-a lungul secolelor biserica a suferit modificări, iar înfăţişarea ei actuală datează de la 1792, când a fost mărită ca suprafaţă. Altarul în stil baroc datează din anul 1730. Amvonul a fost construit spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, iar galeria de lemn din anul 1820 poartă însemnele multor bresle locale.

Descoperiri arheologice importante

În ultimii ani la Biserica Sfântul Martin au fost întreprinse ample cercetări arheologice care au scos la iveală valoroase obiecte (ceramice, textile şi podoabe păstrate în morminte). Cercetările efectuate au permis reconstituirea detaliată a istoriei bisericii, cunoaşterea stării tehnice dar şi evidenţierea unor elemente rămase ascunse, cum ar fi valoroase fragmente de picturi murale din secolul al XlV-lea. 

Cercetarea arheologică a clarificat principalele etape parcurse de clădire până la forma actuală şi a scos la lumină numeroase obiecte arheologice. Candelabrele, opaiţele şi vasele din lut din sec. XIV-XV, monedele din sec. XIV-XIX, piesele de port şi podoabă din sec. XVI-XVIII sau capacele de sicrie cu inscripţii pictate din secolul al XVIII-lea au putut fi admirate de braşoveni într-o expoziţie la Muzeul Civiliţaţiei Urbane.

Biserica a intrat acum într-un proces de restaurare completă pentru a putea fi introdusă în circuitul turistic. Poate fi vizitată la cerere. Slujbele se ţin în prima duminică a lunii în limba română.